Într-o societate din ce în ce mai divizată, sănătatea mintală a devenit un subiect tot mai prezent în viețile românilor. În ciuda unei conștientizări în creștere, conceptul de „sănătate mintală” rămâne ambiguu și profund marcat de stereotipuri, relevă studiul național realizat de iSense Solutions, în cadrul proiectului Parteneriat pentru Sănătate Mintală, susținut de Angelini Pharma România.
Potrivit cercetării, românii asociază frecvent sănătatea mintală cu „echilibru emoțional”, „claritate în gândire” sau „stare de bine”, dar mai rar cu aspecte legate de prevenție, diagnostic sau tratament. Acest mod de a înțelege fenomenul generează confuzii semnificative: pentru mulți, ideea de „problemă de sănătate mintală” este asociată automat cu afecțiuni severe, internare într-un spital de psihiatrie sau „pericol social”. Astfel, mulți aleg să ignore simptome evidente, așteptând ca acestea să treacă de la sine sau să evite complet discuțiile despre propriile dificultăți emoționale.
Cifrele care vorbesc despre „tăcere”
• 26% dintre români au declarat că s-au confruntat cu depresie sau anxietate în ultimele 3 luni ale anului 2024;
• Cu toate acestea, 61% dintre cei care au declarat că s-au confruntat cu depresie sau anxietate NU au cerut ajutor profesionist;
• 46% dintre cei care au recunoscut că au avut probleme cu depresia sau anxietatea fac parte din Generația Z, persoane născute între 1995 și 2012.
„Faptul că unul din patru români declară că s-a confruntat cu depresie sau anxietate, iar peste jumătate dintre aceștia nu au cerut ajutor de specialitate, transmite un singur lucru: tăcerea, rușinea și stigma încă domină când trebuie să solicităm ajutor pentru sănătatea noastră mintală.
Studiile raportează că pot trece până la 11 ani de la apariția simptomelor până la diagnosticul tulburărilor de sănătate mintală.
O vizită la psihiatru poate face o mare diferență!”, a concluzionat Ș.L. univ. dr. Ana Giurgiuca, președinte Asociației Române de Psihiatrie și Psihoterapie.
Principalele obstacole percepute pentru a solicita ajutor:
• Lipsa de conștientizare a problemei sau negarea acesteia – 60%
• Teama de a fi judecați – 56%
• Rușinea și sentimentul de slăbiciune – 53%
„Aceste cifre conturează o realitate în care tăcerea devine mai puternică decât suferința. Când sănătatea mintală este percepută drept o vulnerabilitate care te poate marginaliza profesional sau social, ajutorul devine inaccesibil tocmai celor care au cea mai mare nevoie de el”, afirmă Cătălina Constantin, director al Centrului Național de Sănătate Mintală și Luptă Antidrog.
“Studiul de față confirmă concluzia euro-barometrului realizat de Agenția Europeană de Securitate și Sănătate în Muncă în 2022 care a arătat că pacienții cu probleme de sănătate mintală consideră că sunt judecați diferit față de pacienții cu alte boli”, spune Prof. univ. dr. Marina Oțelea, președinte Societatea Romana de Medicina Muncii.
Studiul mai relevă că după psiholog și psihiatru, medicul de familie este un alt specialist la care au apelat cu preponderență cei care suferă de depresie sau anxietate și l-ar recomanda și altor oameni cu probleme similare de sănătate mintală.
„Tot mai mulți medici de familie reușesc să identifice din timp problemele de sănătate mintală ale pacienților și sunt din ce în ce mai preocupați de acest aspect. Prin contactul direct și constant cu comunitatea, medicul de familie are un rol esențial în promovarea sănătății și prevenirea afecțiunilor la nivelul populației”, este de părere As. univ. asociat dr. Camelia Bakri, coordonator Grupul de Sănătate Mintală, Societatea Națională de Medicina Familiei.
Ce putem face împreună
Pentru a transforma sănătatea mintală într-un domeniu accesibil, sigur și demn, este esențială combaterea stigmatizării. Potrivit studiului efectuat, românii consideră că principalele măsuri care i-ar încuraja pe cei cu probleme de sănătate mintală să caute ajutor ar fi:
• Sprijinul din partea apropiaților (65%)
• Confidențialitatea garantată (46%)
• Campaniile de informare (46%)
„Avem nevoie de o schimbare de paradigmă: sănătatea mintală trebuie scoasă din umbră și tratată cu aceeași seriozitate ca sănătatea fizică. Doar prin educație, empatie și politici publice coerente putem construi o cultură a echilibrului emoțional și a respectului față de cei care suferă”, a punctat Radu Gănescu, președinte COPAC.
Despre studiu
Studiul a fost realizat de iSense Solutions în decembrie 2024, pe un eșantion de 1009 respondenți reprezentativi la nivel național, plus un booster de 139 persoane care s-au confruntat cu depresie în ultimele 3 luni, prin metodologie CAWI & CATI, având marja de eroare de +/- 3,09%.