Metodologia pentru monitorizarea, identificarea, evaluarea, prevenirea și combaterea segregării școlare în învățământul preuniversitar a fost publicată în Monitorul Oficial. Printre măsurile propuse se numără și rotirea periodică a elevilor în bănci, în cazul în care acestea sunt dispuse pe șiruri și numărul elevilor depășește 24.
Se recomandă evitarea așezării elevilor din grupurile vulnerabile în ultimele două bănci. De asemenea, metodologia sugerează aranjarea băncilor în cerc, semicerc, amfiteatru sau salon ca opțiuni pentru amenajarea eficientă a spațiului din clasă.
Metodologia privind ‘rotirea elevilor în bănci’ pentru prevenirea segregării școlare: Elevii din grupuri vulnerabile nu vor mai fi așezați în ultimele două bănci
Segregarea este definită ca „o formă gravă de discriminare, având drept consecință accesul inegal al copiilor la o educație de calitate, încălcarea exercitării în condiții de egalitate a dreptului la educație, precum și a demnității umane”.
În comparație cu vechiul ordin privind interzicerea segregării școlare nr. 6134/2016, noul ordin subliniază clar că, pentru a preveni segregarea, unitățile de învățământ care utilizează aranjamente pe șiruri de bănci trebuie să asigure rotirea elevilor în bănci cel puțin o dată pe modul educațional, pentru a evita ca doar anumiți elevi să fie așezați în ultimele bănci ale claselor.
„Pentru prevenirea segregării școlare prin plasarea elevilor în ultimele două bănci, unitățile de învățământ preuniversitar pot să asigure rotirea elevilor în bănci cel puțin o dată pe modul educațional sau pot să reamenajeze spațiul clasei în alt mod decât cel pe șiruri de bănci, precum în cerc, semicerc, amfiteatru, salon etc.”, este menționat în document.
Un aspect important de remarcat este că în document nu sunt precizate regulile specifice după care trebuie să fie mutați elevii în bănci, de exemplu, dacă cei care au stat în prima bancă vor trece în ultima bancă, dacă aceștia vor fi distribuiți aleatoriu sau dacă vor exista alte modalități de repartizare.
Totuși, în cazul în care învățătorii și diriginții nu doresc să mute elevii în fiecare modul, aceștia trebuie să se asigure că elevii sunt „distribuiți echitabil” și, pe cât posibil, să evite așezarea elevilor din grupurile vulnerabile în ultimele două bănci.
„Unitățile de învățământ preuniversitar care au săli de clasă ce păstrează aranjamentul pe șiruri de bănci, cu un minim de 25 de elevi înscriși în respectiva clasă și care nu asigură rotirea elevilor în bănci cel puțin o dată pe modul educațional, au obligația de a distribui elevii în mod echitabil în bănci. Aceste unități trebuie să se asigure că, acolo unde este posibil, elevii care aparțin grupurilor vulnerabile nu vor fi plasați în ultimele două bănci din sala de clasă”, mai precizează documentul citat.
Ce situații constituie segregare școlară
Conform proiectului, constituie segregare școlară separarea fizică a antepreșcolarilor, preșcolarilor sau elevilor cu dizabilități și/sau cu cerințe educaționale speciale în grupe/ clase/ clădiri/ ultimele două bănci/ altele din învățământul de masă:
- pe criteriul etnic;
- pe criteriul dizabilității și/sau CES;
- pe criteriul statutului socioeconomic al părinților/familiilor;
- pe criteriul performanțelor școlare;
„(3) Pentru a fi evitată orice segregare pe criteriul performanțelor școlare, după admiterea înînvățământul liceal, clasa a IX-a, constituirea claselor de liceu se va face prin mixarea elevilor repartizați la aceeași specializare/calificare“, este încă o noutate menționată în metodologie.
- pe criteriul mediului de rezidență.
Responsabilități pentru prevenirea desegregării:
Inspectoratele școlare vor verifica amănunțit toate criteriile de segregare la nivelul fiecărei școli și vor sprijini procesul de desegregare.
Comisia Națională pentru Desegregare Școlară (CNDS) centralizează datele naționale și oferă Ministerului Educației un raport anual care devine parte integrantă din raportul de evaluare națională a sistemului educațional.
Cum se intervine în caz de segregare școlară
- Calcularea scorului de segregare școlară pornește de la ponderea existentă a fiecărei categorii de elevi, definiți de criteriile menționate:
- la nivelul clădirilor unității de învățământ (dacă activitatea didactică din aceleași cicluri de educație este organizată în mai multe clădiri)
- la nivelul grupelor/claselor (acolo unde sunt cel puțin două grupe/clase pe același an de studiu)
- la nivelul ultimelor două bănci (dacă, în mod cumulativ, este păstrată organizarea spațială tradițională a claselor pe șiruri paralele de bănci, elevii nu sunt rotiți periodic în bănci și efectivele de elevi sunt mai mari de 24 de elevi).
Potrivit metodologiei, Inspectoratele Școlare Județene (ISJ) și Inspectoratul Școlar al Municipiului București (ISMB) vor prioritiza în planificarea inspecțiilor acele unități de învățământ care prezintă un risc semnificativ de segregare școlară.
„ISJ/ISMB include, cu prioritate, în planificarea inspecțiilor școlare acele unități de învățământ care, în urma monitorizării segregării școlare, au obținut scoruri peste pragul de alertă precum și acele unități de învățământ care au în implementare un plan de desegregare școlară“, este precizat la art. 52 din proiectul de metodologie.
„După finalizarea implementării Planului de desegregare școlară și atingerea țintei/țintelor de desegregare școlară, ISJ/ISMB va monitoriza cel puțin doi ani școlari consecutivi, unitatea de învățământ preuniversitar, pentru a preveni resegregarea școlară“, mai este menționat în document.
Vezi mai multe detalii pe Edupedu.ro
Articolul Metodologia privind ‘rotirea elevilor în bănci’ pentru prevenirea segregării școlare: Elevii din grupuri vulnerabile nu vor mai fi așezați în ultimele două bănci apare prima dată în Pedagoteca.