Guvernul României a aprobat, joi, la propunerea Ministerului Afacerilor Interne, trei Hotărâri privind emiterea Cărţii Electronice de Identitate (CEI) (buletine electronice), care va începe să fie eliberată din 20 martie 2025 în judeţul Cluj şi în următoarele două luni la nivel naţional, a anunţat purtătorul de cuvânt al Executivului, Mihai Constantin.
Cartea electronică de identitate (buletinele electronice) va avea tipărite: numele, prenumele, cetăţenia, data naşterii, sexul, imaginea facială (fotografia), CNP-ul şi un eşantion de semnătură olografă, iar pe cip vor găsi toate aceste date, la care se adaugă prenumele părinţilor, domiciliul şi amprentele a două degete ale titularului.
„Guvernul a aprobat o serie de trei hotărâri de guvern care închid tot cadrul normativ, care vor face posibilă, cu o declanşare foarte rapidă de peste o săptămână, eliberarea cărţilor de identitate electronice (buletine electronice). Este într-adevăr o directivă sau aş putea spune un deziderat la nivel european, face parte şi se constituie într-un instrument esenţial în deceniul transformării digitale pe care Uniunea Europeană îl parcurge, alături de toată planeta, de altfel”, a spus Constantin, după şedinţa Executivului, scrie Agerpres.
Conform acestuia, din 20 martie 2025 va începe implementarea cărţii electronice de identitate (buletine electronice) în judeţul Cluj, iar în cel mult două luni în toate cele 674 de centre de evidenţa populaţiei.
Constantin a mai spus că din 2 iunie 2025 cartea electronică de identitate va putea fi eliberată şi pentru copii de sub 14 ani.
„Era până acum un prag psihologic, la 14 ani am buletin. Ei bine, această carte electronică de identitate poate fi eliberată şi pentru copiii mai mici de 14 ani, pentru o libertate mai bună de circulaţie, în primul rând, şi de identificare, atunci când beneficiem de libertatea de circulaţie din zilele noastre”, a explicat el.
Potrivit lui Constantin, această carte electronică nu este imperativă şi cei care nu o doresc vor primi, atunci când le expiră cartea de identitate curentă, un format neelectronic al cărţii de identitate. Această carte de identitate va fi în format mai mic decât cel actual, „pe tiparul unui card bancar deja clasic”, a adăugat Constantin, scrie Agerpres.
Cartea electronică de identitate va avea tipărite: numele, prenumele, cetăţenia, data naşterii, sexul, imaginea facială (fotografia), CNP-ul şi un eşantion de semnătură olografă, iar pe cip vor găsi toate aceste date, la care se adaugă prenumele părinţilor, domiciliul şi amprentele a două degete ale titularului, a mai spus el.
„Aşadar, prenumele părinţilor şi domiciliul nu se vor mai găsi la vedere, dacă nu interacţionezi cu un aparat autorizat să-ţi citească inclusiv aceste date personale şi biometrice”, a mai explicat Mihai Constantin.
Acesta a expus şi motivele pentru care această carte electronică de identitate este necesară.
„Cartea electronică de identitate va ajunge un standard în următorii ani pentru că face parte din tot acest ecosistem de servicii digitale pe care statul român începe să-l pună la dispoziţie, lucrurile se coagulează din ce în ce mai bine şi cartea electronică de identitate va putea să faciliteze accesul la serviciile electronice şi posibilitatea utilizării pentru semnătură electronică. De asemenea, va oferi o securitate ridicată pentru furtul de identitate”, a mai explicat Constantin.
Potrivit acestuia, primele 5.000 de cărţi de identitate vor fi eliberate cu titlu gratuit, pentru că sunt finanţate integral prin PNNR.
Potrivit unui comunicat al Ministerului Afacerilor Interne, hotărârile aprobate de Guvern în acest sens sunt: Hotărârea privind data realizării condiţiilor tehnice necesare emiterii CEI, conform Ordonanţei Guvernului nr. 12/2023; Hotărârea privind procedurile de colectare şi ştergere a datelor biometrice, în vederea emiterii şi gestionării CEI; Hotărârea pentru actualizarea normelor metodologice privind evidenţa persoanelor şi actele de identitate.
„Principalele beneficii ale CEI sunt: dimensiune standardizată, similară cardurilor bancare, conform normelor europene; elemente avansate de securitate, care asigură protecţie împotriva falsificării şi a furtului de identitate; posibilitatea utilizării ca document de călătorie; acces facil la servicii electronice şi posibilitatea utilizării pentru semnătura electronică”, se mai arată în comunicat.
MAI mai precizează că, în perioada 20 martie 2025 – iunie 2026, contravaloarea Cărţii Electronice de Identitate este suportată din fonduri externe nerambursabile prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR).
De asemenea, conform precizărilor MAI, „impresiunile papilare înscrise în CEI sunt şterse ireversibil, ulterior, din baza de date a autorităţii care realizează imprimarea, procedură similară cu cea aplicată în cazul paşaportului electronic”.