Să păstreze cursul în Europa şi să continue sprijinul pentru Ucraina sau să treacă la extrema dreaptă: România îşi alege preşedintele duminică, într-o luptă care se anunţă strânsă, la cinci luni după anularea spectaculoasă a unor alegeri marcate de suspiciuni de ingerinţă rusă, scrie AFP.
Liderul partidului naţionalist AUR, George Simion, în vârstă de 38 de ani, şi primarul centrist al Bucureştiului, Nicuşor Dan, în vârstă de 55 de ani, se luptă pentru funcţia supremă, cu puterea de a numi în funcţii-cheie şi de a participa la summiturile UE şi NATO.
Primul, suveranist şi admirator fervent al lui Donald Trump, a dominat primul tur, la 4 mai, cu un scor de aproape 41%, dublu faţă de rivalul său, dar sondajele, nu întotdeauna fiabile în trecut, îi plasează acum umăr la umăr.
Alegerile sunt urmărite îndeaproape de comunitatea internaţională, Bruxellesul fiind îngrijorat de creşterea numărului liderilor de extremă dreapta, iar Washingtonul, foarte critic faţă de fiasco-ul electoral din toamna anului trecut, cerând ca vocea poporului să fie respectată.
Membră loială a UE, România, o naţiune de 19 milioane de locuitori învecinată cu Ucraina, a devenit un pilon-cheie al NATO de la începutul ofensivei ruse în 2022.
„Nu ne putem permite să ne abatem de la calea europeană”, comentează Luminiţa Toader, o pensionară de 82 de ani din Bucureşti, care se teme că ţara sa se va «întoarce spre est».
Fost membru de galerie care a încercat să îşi atenueze retorica în ultimele luni, Simion se declară convins că va fi „următorul preşedinte al României”. Cu excepţia cazului în care există „fraude masive”, a avertizat el, deschizând calea unei contestaţii în caz de înfrângere.
Acest critic al „politicilor absurde ale UE” ar putea avea de suferit după o serie de „paşi greşiţi” în preajma alegerilor, între „agresivitate” şi absenţa de la numeroase dezbateri, potrivit analiştilor.
Adversarul său, matematician de formaţie, speră la o creştere a numărului de votanţi, după o prezenţă la vot în primul tur de doar 53%.