Președintele Nicușor Dan a reacționat ferm după decizia controversată a Curții Constituționale privind declarațiile de avere, promițând că va face public documentul chiar și în absența unei obligații legale. „Dacă legea interzice ANI să publice, o să o public pe pagina Președinției, nu e o problemă asta”, a afirmat șeful statului.
Declarația sa vine în contextul în care CCR a decis că prevederile privind includerea bunurilor și veniturilor soțului/soției în declarațiile de avere sunt neconstituționale. Totodată, Curtea a concluzionat că declarațiile de avere nu vor mai fi publice, invocând protecția vieții private și a datelor cu caracter personal.
Reacția președintelui: surpriză și apel la Parlament
„Decizia surprinzătoare a Curții Constituționale este în contradicție cu un principiu esențial al democrației – transparența în exercitarea funcțiilor publice”, a scris Nicușor Dan pe rețelele de socializare. El a subliniat că accesul cetățenilor la aceste informații este o garanție a integrității și responsabilității în spațiul public, iar acest principiu „trebuie apărat cu fermitate”.
Președintele a cerut Curții Constituționale să redacteze rapid motivarea deciziei și a transmis Parlamentului responsabilitatea de a corecta eventualele deficiențe legislative „cu celeritate”.
O decizie cu implicații majore
CCR a motivat decizia prin faptul că solicitarea includerii informațiilor despre bunurile soțului sau soției ar putea atrage răspunderea penală a declarantului pentru date pe care nu le cunoaște direct. Curtea a mai invocat o „concepție europeană” care acordă prioritate protecției vieții private și respectului față de datele personale.
Efectele deciziei vor fi aplicabile doar în viitor, fără impact asupra declarațiilor deja depuse.
Reacția ANI: risc pentru angajamentele internaționale
Agenția Națională de Integritate (ANI) a avertizat că decizia CCR riscă să încalce angajamentele internaționale asumate de România în ultimii 20 de ani în privința luptei împotriva corupției și a promovării integrității în funcția publică. De asemenea, ar putea afecta parcursul României în procesul de aderare la OCDE și în evaluările internaționale precum GRECO (Consiliul Europei) și Raportul privind Statul de Drept (UE).