Fenomenul deșertificării avansează accelerat în sudul României, iar Oltenia este regiunea cea mai afectată. Aproape 100.000 de hectare din județul Dolj sunt deja degradate, iar în unele zone din Câmpia Olteniei vânturile ridică nisipul asemenea unei „Sahare românești”. În acest context, fermierii trebuie să ia decizii dificile: ce culturi mai pot susține solurile nisipoase și aride? Cum își pot adapta exploatațiile pentru a rămâne viabile?
Experții și cercetătorii de la Stațiunea de Cercetare de la Dăbuleni, alături de autoritățile locale și europene, propun un pachet de soluții integrate pentru fermieri. Reconversia inteligentă a culturilor și a practicilor agricole poate asigura nu doar supraviețuirea fermelor, ci și un viitor mai sustenabil pentru întreaga regiune.
Reabilitarea și modernizarea sistemelor de irigații
Oricât de bine ar fi alese culturile, în lipsa apei orice reconversie este sortită eșecului. De aceea, modernizarea sistemelor de irigații este considerată măsura cea mai urgentă.
În Dolj, proiectele actuale vizează reabilitarea a peste 160 km de canale de irigații și aducerea apei pe circa 33.000 de hectare de teren agricol. Din păcate, peste 60% din sistemele vechi sunt în prezent inoperabile, iar fermierii au fost nevoiți să foreze fântâni individuale — o soluție costisitoare și nesigură.
Investițiile din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și fondurile europene sunt esențiale pentru ca Oltenia să redevină o zonă cultivabilă, în condiții tot mai vitrege din punct de vedere climatic.
Reîmpădurire și agroforesterie: acacia și perdelele forestiere
Pentru a combate eroziunea eoliană și degradarea accelerată a solurilor, specialiștii recomandă plantarea de perdele forestiere, în special cu acacia (salcâm). În județul Dolj și în zona Mârșani, aceste benzi forestiere au demonstrat că pot stabiliza solul nisipos și pot crea microclimate mai favorabile agriculturii.
Prin PNRR și alte programe, România își propune să reîmpădurească peste 56.000 de hectare până în 2026. Fermierii pot beneficia de subvenții consistente — 190 euro/ha (UE, timp de 12 ani) și 456 euro/ha (național, timp de 20 ani) — dacă plantează astfel de perdele forestiere pe terenurile marginale sau degradate.
În paralel, tehnicile de agroforesterie — plantarea culturilor agricole între rânduri de arbori — oferă o soluție suplimentară pentru a proteja culturile sensibile și a îmbunătăți biodiversitatea.
Diversificarea culturilor cu specii adaptate la secetă și sol nisipos
Stațiunea de Cercetare de la Dăbuleni testează și promovează o serie de culturi alternative, adaptate la condițiile de secetă și sol nisipos. Printre acestea se numără:
- Arahide (alune de pământ) — deja cultivate cu succes și exportate în lanțurile comerciale;
- Cartofi dulci — o cultură profitabilă și tot mai căutată pe piața internă și externă;
- Kiwi, măslini, curmale, smochine, goji — specii exotice cu potențial pe termen lung în condiții de irigare controlată.
Fermierii care au adoptat astfel de culturi raportează o cerere tot mai mare pentru produse rezistente la secetă. Totuși, specialiștii avertizează că aceste culturi ar trebui introduse progresiv, pe măsură ce sistemele de irigații devin funcționale și solul este stabilizat prin perdele forestiere.
Un model integrat pentru agricultura Olteniei
Reconversia sustenabilă a fermelor din Oltenia necesită o abordare integrată, care să combine:
- Reabilitarea rețelelor de irigații;
- Plantarea de perdele forestiere și practicarea agroforesteriei;
- Diversificarea culturilor cu specii adaptate la noile condiții climatice.
În plus, fermierii sunt încurajați să adopte practici de agricultură regenerativă — cum ar fi nepracarea solului, utilizarea de culturi de acoperire și rotația culturilor — pentru a îmbunătăți fertilitatea și capacitatea de stocare a apei în sol.
Este necesată reconversia culturilor și a practicilor agricole
Pentru fermierii din Oltenia, alegerea este clară: adaptare sau abandon. Prin investiții inteligente și colaborare cu cercetătorii și autoritățile, reconversia culturilor și a practicilor agricole poate transforma regiunea dintr-un exemplu de deșertificare într-un model de reziliență agricolă.