Liderii grupului BRICS, ce reuneşte cele mai puternice ţări emergente, au condamnat atacurile asupra Iranului, Gazei şi Kashmirului cu ocazia summitului lor de duminică, prezentând blocul ca un apărător al diplomaţiei multilaterale şi criticând indirect politica militară şi comercială a SUA, relatează Reuters şi AFP.
În contextul în care forumuri precum G7 şi G20, grupuri ale principalelor economii mondiale, sunt paralizate de diviziuni şi de abordarea „America First” a preşedintelui american Donald Trump, extinderea BRICS a deschis un nou spaţiu pentru coordonarea diplomatică.
Gazda summitului BRICS, preşedintele brazilian de stânga Luiz Inacio Lula da Silva, a deschis reuniunea cu o imagine sumbră a cooperării internaţionale. „Asistăm la un colaps fără precedent al multilateralismului”, a declarat el.
În discursul său de deschidere a reuniunii de la Rio de Janeiro, preşedintele brazilian Luiz Inacio Lula da Silva a făcut o paralelă cu Mişcarea de Nealiniere din timpul Războiului Rece, un grup de ţări în curs de dezvoltare care s-au opus aderării la una dintre taberele unei ordini mondiale polarizate. „BRICS este moştenitoarea Mişcării de Nealiniere”, a declarat Lula în faţa liderilor. „În contextul atacurilor la adresa multilateralismului, autonomia noastră este din nou pusă la încercare”, a spus el.
„Dacă guvernanţa internaţională nu reflectă noua realitate multipolară a secolului XXI, este de datoria BRICS să contribuie la actualizarea acesteia”, a declarat Lula în discursul său, în care a subliniat eşecul războaielor conduse de SUA în Orientul Mijlociu.
DECLARAŢIA COMUNĂ
Sub pază strictă, liderii a unsprezece mari ţări emergente (printre care Brazilia, China, India, Rusia şi Africa de Sud) se reunesc pentru două zile la Rio de Janeiro, în Brazilia. Pe malul pitorescului golf Guanabara, liderii din ţările BRICS şi-au exprimat „îngrijorarea serioasă” faţă de „taxele vamale unilaterale”, într-un moment în care lumea este tensionată de războiul comercial declanşat de Donald Trump – pe care însă nu l-au menţionat.
„Exprimăm îngrijorarea noastră serioasă faţă de creşterea măsurilor vamale şi nevamale unilaterale care denaturează comerţul”, se arată în declaraţia comună publicată în prima zi a summitului.
Astfel de măsuri „afectează perspectivele dezvoltării economice globale”, au avertizat ţările BRICS, care reprezintă aproape jumătate din populaţia mondială şi 40% din PIB-ul planetei.
Însă liderii s-au abţinut să numească Statele Unite şi pe Donald Trump, în timp ce numeroase ţări, printre care China, sunt angajate în negocieri cu Washingtonul pe această temă. Secretarul american al Trezoreriei, Scott Bessent, a afirmat că, în lipsa unui acord cu Washingtonul în următoarele zile, taxele vamale – care pot ajunge până la 50% – vor intra în vigoare de la 1 august.
Taxele vamale extinse anunţate la începutul lunii aprilie au fost rapid suspendate de Statele Unite, pentru a permite negocieri cu partenerii comerciali.
Situaţia din Orientul Mijlociu a fost, de asemenea, un subiect important al discuţiilor. În deschidere, Lula şi-a îndemnat colegii să „nu rămână indiferenţi faţă de genocidul comis de Israel în Gaza”, reluând o acuzaţie care a provocat deja o criză diplomatică între guvernele brazilian şi israelian.
În textul publicat duminică după-amiază, liderii au condamnat, de asemenea, atacurile militare împotriva „infrastructurii civile şi a instalaţiilor nucleare paşnice ale Iranului, aflate sub protecţia deplină a Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică”.
Grupul şi-a exprimat „îngrijorarea profundă” faţă de poporul palestinian în legătură cu atacurile israeliene asupra Gazei şi a condamnat ceea ce declaraţia comună a numit „atac terorist” în Kashmirul administrat de India.
Cei 11 lideri au cerut, de asemenea, o „încetare imediată, permanentă şi necondiţionată a focului” în Gaza şi „retragerea completă” a forţelor israeliene, potrivit declaraţiei comune publicate duminică, în prima zi a summitului.
În plus, ţările BRICS au „condamnat atacurile militare” împotriva Iranului din iunie, denunţând o „încălcare a dreptului internaţional”, fără a menţiona însă Statele Unite şi Israelul, care au condus acest război de douăsprezece zile împotriva Teheranului.