Banca de Resurse Genetice Vegetale (BRGV) din Buzău conservă o colecție impresionantă de peste 1.000 de soiuri de vinete, adaptate diverselor condiții de cultură și preferințe gastronomice. Multe dintre aceste genotipuri sunt rare la nivel internațional și ar putea transforma România într-un jucător de nișă pe piața globală a legumelor, susțin cercetătorii instituției.
În timp ce 94% din producția mondială de vinete provine din Asia, România se limitează în continuare la suprafețe modeste cultivate, deși leguma are potențial ridicat atât nutrițional, cât și economic.
Vinete de toate formele, culorile și dimensiunile
„Avem vinete verzi, mov, albe, roșii, tigrate, de la 20 de grame până la peste 1 kilogram bucata. Sunt soiuri ornamentale, pentru ghivece, și soiuri care pot produce până la 6 kg pe plantă. Avem chiar vinete rotunde, ca mingile de handbal”, afirmă Costel Vînătoru, directorul BRGV Buzău.
Colecția include soiuri tradiționale românești, dar și varietăți aduse din Asia și alte regiuni. În cultura populară, pătlăgeaua vânătă era considerată „rața legumiculturii”, pentru că iubește apa și se dezvoltă bine în condiții specifice.
Soiuri noi, cu valoare gastronomică ridicată
Cercetătorii români au omologat deja trei soiuri noi, printre care:
- Romanița – primul soi comercial de vinete albe din România, cu pulpă untoasă, albă, fină și gust superior.
- Iarina – vinete verzi, cu aromă de nucă, ideale pentru preparate sofisticate.
- A RO 19 VER 22 – un genotip cu rezistență ridicată la boli, de culoare verde deschis.
Aceste soiuri sunt deja testate în ferme experimentale și sunt apreciate pentru textura, aspectul comercial și comportamentul la procesare: nu oxidează și nu își schimbă culoarea.
O cultură subestimată în România
În pofida denumirii de „Regina legumelor”, vânăta este cultivată pe suprafețe mici în România, majoritatea fiind în sudul și sud-estul țării. Din punct de vedere nutritiv, pătlăgeaua vânătă are un aport caloric redus, dar este bogată în fibre, vitamine, antioxidanți și compuși bioactivi esențiali pentru sănătate.
„Am fost învățați să consumăm doar vinetele negre, dar gustul, calitatea și performanța noilor soiuri le depășesc cu mult pe cele din comerț. Putem vorbi despre o oportunitate economică reală pentru legumicultori, prin cultivarea de vinete cu valoare ridicată”, adaugă Vînătoru.
Un plan ambițios de extindere
BRGV Buzău își propune diversificarea sortimentului de vinete și promovarea culturilor alternative cu potențial de export. Prin selecția atentă a genotipurilor și omologarea de noi soiuri, instituția contribuie la creșterea competitivității agriculturii românești într-un sector agricol în continuă transformare.
Citește despre Noul trend al pieței: Șerbet și dulceață de cireșe amare de la Poiana Fermecată
Articolul România poate deveni exportator de vinete: BRGV Buzău conservă peste 1.000 de soiuri din întreaga lume apare prima dată în Agroteca.