Asasinarea lui Charlie Kirk readuce în discuție pericolul extremismului și paralelele cu fascismul

Charlie Kirk, cofondator și lider al organizației conservatoare de tineret Turning Point USA, a fost împușcat mortal în timpul unui eveniment desfășurat la Universitatea Utah Valley. Moartea sa violentă, în fața unei adunări pline de studenți, a stârnit reacții puternice în Statele Unite, inclusiv un mesaj de condoleanțe din partea fostului președinte Donald Trump.

Kirk, în vârstă de 31 de ani, era cunoscut pentru opiniile sale profund conservatoare și pentru un stil provocator, care a generat numeroase controverse. De la susținerea necondiționată a celui de-al Doilea Amendament, până la atacurile împotriva comunității LGBTQ+ și contestarea Legii Drepturilor Civile, discursul său a fost constant polarizant.

Retorică periculoasă

Printre cele mai controversate afirmații ale lui Kirk s-au numărat ideea că „pierderile de vieți omenești sunt un preț acceptabil pentru menținerea dreptului la arme”, descrierea tranziției de gen drept „o boală mintală” și susținerea teoriei conspiraționiste a „Marii Înlocuiri”. A contestat deschis legislația care interzice discriminarea rasială și l-a numit pe Martin Luther King Jr. „un om groaznic”.

Astfel de poziții, combinate cu teoriile conspiraționiste propagate în timpul pandemiei de Covid-19, au alimentat un climat de polarizare și au fost criticate ca fiind un factor de radicalizare în rândul tinerilor conservatori.

Paralele istorice

Analizând aceste declarații prin prisma teoriei lui Umberto Eco privind „ur-fascismul”, se pot identifica asemănări clare cu retorica regimurilor autoritare din prima jumătate a secolului XX.

Cultul tradiției și respingerea modernismului: Kirk idealiza „valorile tradiționale” și critica emanciparea femeilor, la fel cum Mussolini și Hitler promovau un rol limitat al femeii în societate.

Citește despre ce spune Umberto Eco despre fascism pe Pedagoteca.ro: https://pedagoteca.ro/14-trasaturi-ale-fascismului-oriunde-s-ar-afla-el-pe-glob/

Teama de diferență și obsesia pentru dușmanul intern: discursul său anti-transgender și împotriva imigranților reia teme centrale din propaganda fascistă și nazistă.

Obsesia complotului: de la „apartheidul medical” la „Marea Înlocuire”, retorica sa reproduce același tip de narațiuni despre „inamici ascunși” care amenință națiunea.

Cultul violenței și machismul: ideile privind execuțiile publice și prețul „acceptabil” al pierderilor de vieți în numele armelor amintesc de glorificarea morții și eroismului la fasciști.

Vezi și Trump acuză „stânga radicală” că a contribuit la uciderea aliatului său Charlie Kirk

Vocea poporului și noua limbă: stilul său simplist, provocator, cu sloganuri directe, respingând nuanțele și limbajul neutru, este un element tipic al retoricii totalitare.

O lecție actuală

Umberto Eco avertiza că este suficient ca una singură dintre trăsăturile fascismului să fie prezentă pentru ca pericolul să reînvie. În cazul lui Charlie Kirk, multe dintre aceste elemente se regăsesc simultan.

De aceea, asasinarea sa, dincolo de șocul și tragedia pe care le-a produs, readuce în atenție un adevăr incomod: discursul extremist, fie el din Europa anilor ’30 sau din America contemporană, are consecințe directe și poate alimenta spirala urii și a violenței.