California este scena unei confruntări politice aprinse între președintele Donald Trump și guvernatorul Gavin Newsom, pe fondul protestelor legate de politicile federale de imigrație. Trimterea trupelor Gărzii Naționale în Los Angeles, calificată drept ilegală de oficialii californieni, a inflamat o situație deja tensionată, Casa Albă susținând că demonstrațiile violente justifică intensificarea eforturilor de expulzare. Această dinamică reflectă tensiunile profunde dintre administrația federală și state, cu implicații semnificative pentru peisajul politic american.
Escaladarea conflictului: Garda Națională și amenințări politice
Conflictul a atins cote maxime când președintele Trump a sugerat chiar arestarea guvernatorului Californiei, Gavin Newsom, după ce acesta a promis că va da în judecată administrația federală. „Este exact ceea ce voia Donald Trump. El a ațâțat focul și a acționat ilegal pentru a pune sub control federal Garda Națională”, a scris Newsom pe X. „Îl dăm în judecată”, a adăugat el.
Revenind la Casa Albă de la Camp David, Trump a fost întrebat de un reporter dacă Tom Homan, responsabilul numit pentru problemele frontierei, ar trebui să-l aresteze pe Newsom, având în vedere amenințările lui Homan de a aresta pe oricine obstrucționează eforturile de aplicare a legilor privind imigrația. „Aș face-o dacă aș fi Tom. Cred că e grozav”, a răspuns Trump, adăugând ironic: „Lui Gavin îi place publicitatea, dar cred că ar fi un lucru grozav.”
Legea federală permite președintelui să mobilizeze Garda Națională în cazul invadării țării, al „rebeliunii sau pericolului de rebeliune” sau dacă „președintele nu poate aplica legile Statelor Unite cu ajutorul forțelor regulate”. Această prevedere este invocată de Casa Albă pentru a justifica acțiunile sale. Comandamentul de Nord al SUA a declarat că 300 de membri ai Gărzii Naționale din California au fost dislocați în trei locuri din zona Los Angeles, cu misiunea de a proteja clădirile federale.
Proteste și mize politice
Orașul Los Angeles se confruntă cu a patra zi de proteste, care au izbucnit vineri, 6 iunie 2025, după ce agenții Serviciului de Imigrare și Vamă al SUA (ICE) au efectuat raiduri la mai multe adrese, ca parte a eforturilor administrației de a aresta imigranți aflați ilegal în țară. Demonstrațiile au continuat în weekend, ducând la o reacție puternică a poliției.
Casa Albă a susținut că protestele sunt un motiv în plus pentru republicanii din Congres să adopte „marea și frumoasa lege” a lui Trump, care ar spori securitatea la frontieră și cheltuielile militare. Proiectul de lege, care se află acum în Senat, ar reduce impozitele, dar și beneficiile Medicaid și ar elimina inițiativele privind energia verde.
Vezi și Revoltă în SUA! Statul California dă în judecată guvernul federal
Pentru democrați, protestele din Los Angeles au servit ca punct de convergență, permițându-le să găsească o bază de sprijin politic pentru a se opune politicilor administrației. Acest episod i-a oferit lui Newsom, aflat la al doilea mandat de guvernator și considerat un potențial candidat democrat la președinție în 2028, o platformă națională, prin care s-a prezentat ca principalul adversar al lui Trump. Însă, există și riscul de a părea cu prea multă simpatie față de protestatari, dintre care unii au incendiat mașini și au aruncat cu sticle în poliție.
Primarul din Los Angeles, democrata Karen Bass, a acuzat administrația Trump că a incitat la tensiuni prin trimiterea Gărzii Naționale, condamnând în același timp protestatarii violenți. Poliția a declarat duminică tot centrul orașului Los Angeles drept zonă ilegală pentru adunări publice, arestând 10 persoane duminică și 29 în noaptea precedentă.
Context global: Tensiuni federale versus locale și gestionarea protestelor
Confruntările dintre guvernele centrale și entitățile regionale sau locale, precum și modul de gestionare a protestelor, sunt fenomene întâlnite în diverse democrații din lume. Această dinamică subliniază adesea echilibrul fragil între autoritatea centrală și autonomiile locale, precum și provocările de a menține ordinea publică fără a îngrădi drepturile cetățenilor.
În Europa, am asistat la tensiuni similare legate de gestionarea ordinii publice. Spre exemplu, protestele ample din Franța (vestele galbene, reformele pensiilor) au generat dezbateri intense privind utilizarea forței de către poliție și rolul guvernului central în menținerea ordinii, uneori cu intervenții decise de la nivel național care au stârnit controverse locale. De asemenea, în țări cu structuri federale, precum Germania, au existat discuții despre responsabilitățile forțelor de ordine la nivel de stat și de land, în special în contextul evenimentelor de anvergură sau al protestelor violente, unde coordonarea devine esențială.
În Canada, tensiunile dintre guvernele federale și cele provinciale apar frecvent în domenii precum resursele naturale, politicile sociale sau chiar gestionarea pandemiilor. Deși contextul este diferit, fundamentul disputei privind limitele autorității centrale și autonomia regională rămâne similar cu cel din SUA, influențând modul în care sunt abordate crizele naționale.
Aceste exemple subliniază că, deși cauzele specifice și intensitatea pot varia, confruntările politice și disputa privind echilibrul puterii sunt aspecte recurente în democrațiile moderne, testând reziliența sistemelor de guvernare și capacitatea liderilor de a naviga situații volatile.