Un nou val de tensiuni a cuprins Orientul Mijlociu în noaptea de 13 spre 14 iunie 2025, când Israelul și Iranul au făcut schimb de atacuri militare, generând explozii puternice în mai multe orașe, inclusiv Teheran, Tel Aviv și Ierusalim.
Schimburile vin după ce în noaptea de 12 spre 13 iunie, Israelul a lansat o amplă ofensivă aeriană împotriva Iranului, atacând instalații militare și nucleare cheie. În replică, Iranul a declanșat pe tot parcursul zilei de 13 iunie mai multe salve de rachete și drone împotriva teritoriului israelian, provocând explozii puternice în Tel Aviv și Ierusalim.
Scenele dramatice de pe ambele maluri ale conflictului aduc în prim-plan spectrul unui nou război regional cu implicații internaționale.
Ambasadorul Israelului în Statele Unite, Yechiel Leiter, a confirmat că Israelul „se află în război” cu regimul iranian, subliniind că atacurile iraniene au dus la moartea unei femei și rănirea a cel puțin 40 de persoane în Israel. Leiter a precizat, într-un interviu pentru CNN, că Iranul a lansat aproximativ 150 de rachete balistice într-o singură zi, majoritatea interceptate de sistemele de apărare israeliene.
„Israelul nu este în război cu poporul iranian, ci cu un regim care este hotărât să obţină putere nucleară”, a afirmat oficialul israelian.
Vezi și Armata iraniană acuză Israelul de încălcarea ”tuturor liniilor roşii”
Operațiunea israeliană, denumită neoficial „Rising Lion”, a vizat în principal situri strategice precum centrul de îmbogățire a uraniului de la Natanz, instalații de la Isfahan și Fordow, dar și cartiere generale ale Gărzilor Revoluționare și reședințe ale unor lideri militari iranieni. Conform estimărilor neconfirmate oficial, peste 70 de persoane ar fi fost ucise în Iran, inclusiv membri de rang înalt din conducerea militară, iar alte câteva sute au fost rănite.
Iranul a lansat un contraatac
La scurt timp după raidurile aeriene, Iranul a lansat propriul contraatac. Rachete au căzut în apropiere de Tel Aviv și Ierusalim, unde sirenele au sunat ore în șir. Forțele de Apărare ale Israelului (IDF) au avertizat asupra unui nou val de atacuri și au precizat că sistemele de interceptare Iron Dome au fost activate pe întreg teritoriul. Cu toate acestea, impactul psihologic asupra populației civile este major, iar infrastructura din zonele afectate a suferit pagube semnificative.
Premierul israelian Benjamin Netanyahu a susținut că ofensiva nu este doar un răspuns la amenințările continue ale Teheranului, ci un pas decisiv în tentativa de a bloca definitiv programul nuclear iranian. El a declarat că Israelul va continua acțiunile „atât timp cât va fi necesar”, iar în mesajul său a transmis și o notă aparte către cetățenii iranieni: „ziua eliberării voastre este aproape”.
În această declarație se reflectă o realitate ignorată frecvent în dezbaterile geopolitice:
Regimul de la Teheran, condus de liderul suprem ayatollahul Ali Khamenei și structurat în jurul Gărzilor Revoluționare, este profund autoritar, cu trăsături dictatoriale și practici brutale îndreptate împotriva propriului popor.
Represiunea violentă a protestelor populare, execuțiile publice, cenzura, suprimarea libertății femeilor și a oricărei forme de opoziție politică sunt doar câteva dintre elementele care definesc un regim considerat de numeroase organizații internaționale drept unul cu tendințe criminale.
Reacțiile internaționale nu au întârziat să apară
Casa Albă a anunțat că a sprijinit Israelul în interceptarea rachetelor, dar a negat orice implicare directă în operațiunea aeriană. Consiliul de Securitate al ONU a fost convocat de urgență, iar apelurile pentru reținere s-au înmulțit din partea liderilor europeni. În același timp, Rusia și Turcia au condamnat atacurile israeliene, iar Iranul a declarat că negocierile nucleare planificate cu Statele Unite sunt „anulate până la noi ordine”.
Situația de pe teren rămâne volatilă. Atât Israelul, cât și Iranul își mențin pozițiile ferme, iar riscul extinderii conflictului în Liban, Siria sau Irak este considerat real. Grupări paramilitare aliate cu Teheranul, precum Hezbollah, ar putea fi mobilizate în perioada următoare, ceea ce ar transforma criza actuală într-o conflagrație regională scrie presa internațională.
În doar câteva ore, Orientul Mijlociu s-a transformat dintr-un teatru de tensiuni cronice într-un front activ de război. Atacurile reciproce, pierderile umane și impasul diplomatic conturează un peisaj geopolitic extrem de periculos, în care fiecare decizie politică sau militară poate avea consecințe dramatice, nu doar pentru Israel și Iran, ci pentru stabilitatea întregii regiuni și a lumii.