Omul de afaceri și politicianul Dan Voiculescu (78 de ani), cunoscut sub numele de cod „Felix”, a fost confirmat ca turnător al Securității de către CNSAS în 2006, o decizie validată irevocabil de Înalta Curte în 2011. Sub pretextul apărării reputației, Voiculescu a deschis în 2025 un nou proces la Tribunalul București, cerând anularea unei părți din decizia CNSAS care i-a atribuit calitatea de colaborator al fostei Poliții Politice comuniste, conform G4Media.ro.
Documentele și mărturiile arată că Voiculescu a furnizat informații din proprie inițiativă, nu sub presiune, cauzând prejudicii grave victimelor sale, inclusiv rudelor, într-un regim totalitar care zdrobea libertățile.
Colaborare voluntară sub numele „Felix”
Voiculescu a fost recrutat de Securitate în 1970 sub numele „Mircea”, ca translator de limbă germană, dar colaborarea sa semnificativă a început în 1973, sub numele „Felix”. Timp de doi ani, a furnizat note informative despre cetățeni străini, colegi și rude, inclusiv verisoara sa, Paraschiva Silaghi, care l-a acuzat de trădare.
O notă din 1977, semnată „Felix”, denunța un cetățean austriac de origine română pentru atitudini „potrivnice regimului”, contribuind la acțiuni de poliție politică.
Vezi și Dan Voiculescu, beneficiarul afacerilor Crescent, liber după aproape trei ani din zece
Curtea de Apel București a confirmat în 2010 că Voiculescu a lezat drepturile fundamentale ale celor vizați, acționând voluntar, nu constrâns, într-un context în care poziția sa la Vitrocim nu implica obligații de raportare către Securitate.
Prejudicii aduse de turnătoriile lui Voiculescu
Turnătoriile lui Voiculescu au avut consecințe grave. Paraschiva Silaghi a declarat în 2008 că notele lui Voiculescu despre fuga ei din țară au expus-o riscurilor, schimbându-și depoziția inițială după ce a descoperit dosarele CNSAS. O notă din 1981 îl desființa pe un coleg, catalogat „cosmopolit” pentru că „fuma țigări străine”, afectându-i cariera.
Aceste denunțuri, făcute fără constrângere, reflectă o atitudine de oportunism care a alimentat represiunea regimului Ceaușescu. „Turnătorii ca Voiculescu au distrus vieți, trădând încrederea rudelor și colegilor”, notează HotNews.ro.
Procese repetate pentru ștergerea trecutului
De la decizia CNSAS din 2006, Voiculescu a inițiat numeroase acțiuni juridice pentru a contesta verdictul de colaborator. A pierdut definitiv în 2011 la Înalta Curte, care a confirmat că a făcut poliție politică. În 2008, a obținut declararea legii CNSAS ca neconstituțională, dar fără efect asupra cazului său.
În 2025, cere anularea unei secțiuni din decizia din 2006, invocând „mențiuni neadevărate” despre probe noi, deși avocatul său, Traian Cornel Briciu, admite că demersul vizează doar reputația, nu legalitatea deciziei. Aceste acțiuni repetate sugerează o încercare de a rescrie istoria, ignorând daunele cauzate victimelor.
Contextul mai larg: ICA și moștenirea controversată
Voiculescu, fondator al Antena Grup și al Partidului Conservator, a fost condamnat în 2014 la 10 ani de închisoare pentru privatizarea frauduloasă a ICA, cu un prejudiciu de 60 de milioane de euro.
Eliberat în 2017 după mai puțin de trei ani, recuperarea prejudiciului rămâne suspendată în 2025.
Aceste controverse, alături de turnătoriile sale, conturează un personaj care a profitat de poziții de putere, afectând vieți și instituții.
De ce contează astăzi?
Turnătorii Securității, precum Voiculescu, au perpetuat teroarea unui regim opresiv, trădând încrederea celor din jur pentru avantaje personale. Procesul din 2025 nu schimbă adevărul documentat de CNSAS: Voiculescu a fost „Felix”, un colaborator voluntar al Securității.
Pentru victime, aceste acțiuni rămân o rană deschisă. Informateca.ro încurajează dezbaterea despre moștenirea Securității și impactul ei asupra societății românești.