O hotărâre recentă a Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) stabilește un precedent crucial în lupta împotriva evaziunii judiciare. Fostul ministru al Justiției, Alina Gorghiu, a salutat decizia, subliniind că fugarii români nu mai pot folosi „șiretlicuri” legislative în alte state membre pentru a scăpa de pedepsele primite în țară. Această hotărâre întărește principiile de încredere și recunoaștere reciprocă, esențiale pentru cooperarea judiciară europeană.
Ce stabilește decizia CJUE?
Hotărârea CJUE confirmă un aspect fundamental al mandatului european de arestare (MEA):
Nicio autoritate judiciară dintr-un stat membru nu poate refuza executarea unui MEA și să decidă să modifice pedeapsa primită de o persoană într-un alt stat membru, fără consimțământul statului care a emis mandatul.
Dacă statul de origine nu este de acord cu o astfel de modificare, mandatul european de arestare rămâne valabil, iar persoana respectivă trebuie predată statului care a emis mandatul.
Vezi și Interlopul Dan Duru a fost extrădat din Germania
Decizia a fost luată în contextul unui caz concret: un român condamnat definitiv în România a fost reținut în Italia. Autoritățile italiene au refuzat predarea și au convertit pedeapsa într-un arest la domiciliu, dar România a contestat și a avut câștig de cauză.
Implicatii pentru „fugari” și justiția din România
Hotărârea are implicații majore pentru justiția din România:
Fuga din țară nu mai este o soluție viabilă pentru a evita închisoarea. De acum înainte, statele membre sunt obligate să respecte mandatele europene de arestare și să predea infractorii, iar excepțiile sunt foarte rare.
Suveranitatea justiției române este apărată. Decizia CJUE confirmă că o pedeapsă dată de o instanță română nu poate fi modificată „după bunul plac” de o altă țară, fără acordul României.
Se consolidează cooperarea europeană. Principiul recunoașterii reciproce este fundamentul sistemului judiciar al UE, iar hotărârea CJUE întărește acest principiu, demonstrând că justiția europeană funcționează ca un tot unitar.
Cazuri celebre de fugari care ar fi putut fi afectați de această decizie
În ultimii ani, numeroase cazuri de fugari români au ajuns în atenția publică, iar decizia CJUE ar fi putut schimba soarta multora dintre ei.
Mario Iorgulescu: Condamnat la 15 ani și 8 luni de închisoare pentru omor, el a fugit în Italia. Autoritățile române au cerut extrădarea, însă instanțele italiene au invocat probleme medicale, refuzând predarea. În lumina noii decizii, un astfel de refuz ar fi mult mai dificil de justificat.
Paul Philippe al României: Condamnat la 3 ani și 4 luni de închisoare în dosarul „Ferma Băneasa”, a fugit în Franța. Autoritățile de acolo au refuzat, de asemenea, extrădarea sa, invocând motive diverse.
Alți fugari: Există zeci de cazuri similare, în care persoane condamnate definitiv în România au profitat de diferențe legislative și de proceduri complexe în țări precum Italia, Marea Britanie sau Franța pentru a evita executarea pedepselor.