O veste extraordinară vine din lumea științifică românească: cercetători de la Facultatea de Biologie a Universității „Alexandru Ioan Cuza” (UAIC) din Iași au dezvoltat o metodă inovatoare de a transforma deșeurile toxice provenite din industria tutunului într-un compus cu un potențial remarcabil în tratarea bolii Alzheimer. Această descoperire deschide noi orizonturi atât în domeniul medical, cât și în cel al protecției mediului.
O problemă dublă, o soluție inovatoare
Industria tutunului generează anual cantități uriașe de deșeuri contaminate cu nicotină. Aceste substanțe toxice ajung în sol și în apă, nu doar de la țigările neterminate, ci și în urma proceselor industriale de producție, contaminând pânza freatică și solul și având efecte negative semnificative asupra sănătății umane.
În paralel, boala Alzheimer, o afecțiune neurodegenerativă devastatoare, afectează peste 50 de milioane de oameni la nivel mondial, provocând pierderea memoriei, declin cognitiv și moartea celulelor cerebrale. Tratamentele actuale oferă beneficii limitate și adesea provoacă efecte secundare, lăsând comunitatea medicală într-o continuă căutare a unor soluții mai eficiente.
Citește și Studiu: gadget-urile moderne şi incapacitatea copiilor de a vorbi
Pornind de la aceste două provocări majore, echipa de cercetare coordonată de prof. univ. dr. Marius Mihășan de la UAIC Iași a găsit o soluție genială, ce abordează ambele probleme concomitent.
Bacteria-minune și compusul promițător: 6-hidroxi-L-nicotina (6HLN)
Secretul acestei descoperiri rezidă într-un inamic natural al nicotinei: o bacterie din sol numită Paenarthrobacter nicotinovorans ATCC 49919. Această bacterie se hrănește cu nicotină și, în urma metabolismului său, produce o substanță numită 6-hidroxi-L-nicotina (6HLN).
„Studiem cum am putea să eliminăm un deșeu toxic și să îl convertim într-un compus care ar putea ajuta la combaterea uneia dintre cele mai provocatoare boli ale umanității. Bacteria pe care o folosim poate procesa deșeurile de nicotină și produce un compus numit 6-hidroxi-L-nicotina, ce are proprietăți terapeutice și rămâne mai mult timp în organism, având potențialul de a oferi beneficii mai susținute”, a explicat profesorul Mihășan.
Prof. univ. dr. Lucian Hrițcu, expert în neurobiologie la aceeași facultate și coautor al studiilor, subliniază dublul avantaj: „Primul avantaj ar fi că decontaminăm mediul. Când punem această bacterie pe terenul impregnat cu nicotină, aceasta îl va depolua. În al doilea rând, bacteria care consumă nicotina poate să producă un compus care să ajute și la sănătatea umană”.
De la nicotină la 6HLN: un pas spre eficiență și siguranță
Deși nicotina, în ciuda toxicității și dependenței pe care o provoacă, are și proprietăți pozitive – poate îmbunătăți cogniția, memoria și atenția, în special la persoanele vârstnice – scopul cercetătorilor a fost să elimine efectele adverse.
„Noi am sperat ca 6HLN să păstreze efectele benefice ale acesteia și să le omită pe cele adverse”, a afirmat profesorul Hrițcu.
Această ipoteză a fost confirmată prin simulări pe computer și studii pe animale conduse de cercetătorul Răzvan Ștefan Boiangiu în timpul doctoratului său. Rezultatele au arătat că, datorită unei mici modificări față de structura nicotinei, 6HLN se atașează mai puternic la un receptor specific din creier. „Acest lucru sugerează că ar putea să determine un efect identic cu cel al nicotinei, dar ar putea să îmbunătățească cogniția în măsură mai mare”, susține Boiangiu.
Rezultate preliminare impresionante și pași următori
Substanța 6HLN a fost testată pe șobolani și pești sănătoși, dar și pe animale cărora le-au fost induse simptome ale bolii Alzheimer, inclusiv demența. Evaluările au arătat rezultate superioare față de nicotină, cu potențial de a:
- îmbunătăți memoria pe termen scurt
- reduce comportamentele de tip anxios și depresiv
- diminua degradarea celulelor creierului
- îmbunătăți mecanismele de protecție ale țesutului cerebral
- optimiza funcția cognitivă
De asemenea, studiile preliminare indică faptul că substanța ar fi mai bine tolerată și ar afecta creierul mai puțin. Cu toate acestea, profesorul Marius Mihășan avertizează că „potențialele efecte negative trebuie însă studiate mai bine”.
Pentru a avansa cercetarea, echipa a descifrat deja ADN-ul complet al bacteriei Paenarthrobacter nicotinovorans ATCC 49919, înțelegând mecanismele de conversie a nicotinei la nivel molecular. Aceasta le permite să modifice bacteria pentru a produce și mai multă substanță utilă – 6HLN – printr-o metodă ecologică, direct în laborator.
Cercetătorii UAIC sunt acum în căutarea unor parteneri din industrie interesați de colaborare, pentru a transforma această cercetare fundamentală într-un produs concret, capabil să ajute societatea în lupta cu bolile neurodegenerative și în gestionarea deșeurilor toxice. Această inovație românească deschide o poartă promițătoare pentru viitorul medicinei și al unui mediu mai curat.
Articolul Deșeurile toxice de tutun, o nouă speranță în lupta cu boala Alzheimer: Descoperire revoluționară la UAIC Iași apare prima dată în Pedagoteca.