Într-un context socio-economic din ce în ce mai tensionat, marcat de scumpiri, politici fiscale dure și infrastructură învechită, eficiența energetică devine mai mult decât o aspirație – este o necesitate. România anului 2025 este confruntată cu un val de provocări: majorarea TVA-ului sub guvernul condus de Ilie Bolojan, prețuri record la energie și un fond locativ dominat de blocuri construite în perioada comunistă, cu pierderi energetice uriașe. În acest peisaj, eficiența energetică nu înseamnă doar economie, ci și supraviețuire financiară și responsabilitate față de mediu.
Blocurile comuniste, ineficiență structurală moștenită
Zeci de mii de blocuri ridicate în grabă în perioada comunistă continuă să adăpostească milioane de români. Aceste clădiri, construite cu materiale ieftine și standarde tehnice precare, suferă de lipsa izolației termice, instalații depășite și pierderi semnificative de căldură. Deși unele au fost reabilitate termic prin programe guvernamentale, cele mai multe rămân vulnerabile în fața scumpirilor din 2025. Într-o țară unde 40% din consumul energetic provine din clădiri, această moștenire devine un obstacol major în tranziția spre eficiență.
Scumpirile din 2025: energie mai puțină, facturi mai mari
Prețurile la energie au explodat în România, alimentate de importuri masive (cu 60% mai mari decât în 2023) și de renunțarea la schemele de compensare, sub presiunea Comisiei Europene. La acestea se adaugă condițiile climatice extreme – secetă, caniculă – și lipsa unor soluții de stocare pentru energia regenerabilă. Guvernul Bolojan a adâncit criza prin majorarea TVA-ului: de la 19% la 21% standard, și de la 5% la 11% pentru energie termică, lemne de foc și alte produse esențiale. În paralel, s-au introdus noi contribuții pentru pensionari și au fost crescute accizele la combustibili. Toate aceste măsuri au crescut povara asupra gospodăriilor, în special pentru cele care locuiesc în blocuri comuniste și depind de sistemele vechi de termoficare sau de aparate electrice ineficiente.
Ce înseamnă eficiența energetică și de ce contează
Eficiența energetică presupune utilizarea unui consum redus de energie pentru a obține același rezultat. Nu este vorba despre a renunța la confort, ci despre a moderniza, a izola, a înlocui. Un bec LED, un frigider cu clasă energetică A+++, o izolație bună – toate contribuie la scăderea facturilor și la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră. Într-un apartament de bloc, reabilitarea termică poate duce la economii de până la 50% la încălzire. Din păcate, în actualul climat fiscal, aceste investiții devin tot mai greu de suportat pentru cetățean.
Ce pot face românii în fața scumpirilor
În lipsa unui sprijin real din partea statului, românii sunt nevoiți să găsească soluții individuale. Mulți și-au înlocuit vechile electrocasnice, au trecut la becuri LED sau au instalat contoare individuale pentru căldură și apă caldă – o măsură care ajută la controlul consumului și reduce risipa. Cei care își permit merg mai departe, investind în izolație exterioară sau sisteme moderne de încălzire. La nivel de comportament, gesturi mici – precum stingerea luminilor, deconectarea aparatelor din priză sau utilizarea transportului în comun – pot avea un impact real, mai ales în orașele mari.
Industrie și transport: eficiența începe cu voința politică
În industrie, auditul energetic și modernizarea liniilor de producție ar putea reduce drastic consumul, dar companiile sunt descurajate de creșterea TVA-ului la echipamente verzi. În transport, mașinile hibride sau electrice devin o alegere rațională, dar majorarea accizelor la combustibili diminuează avantajele. Fără un cadru coerent de susținere, eficiența energetică rămâne o inițiativă privată, nu o prioritate de stat.
Presiunea pe autorități și solidaritatea între vecini
În lipsa unor politici publice coerente, soluțiile pot veni și de jos în sus. În multe blocuri, locatarii încep să se organizeze pentru a solicita primăriilor fonduri pentru reabilitare termică. Educația energetică, schimbul de bune practici și solidaritatea între vecini pot deveni factori decisivi. O comunitate informată va ști să ceară ceea ce i se cuvine și să evite capcanele discursului populist sau promisiunile fără acoperire.
România într-o direcție greșită?
Un sondaj CURS publicat în iulie 2025 arată că 61% dintre români consideră că țara merge într-o direcție greșită. Politicile fiscale actuale par să confirme această percepție. Deși reducerea deficitului bugetar este un obiectiv legitim, sacrificarea cetățeanului prin taxe mai mari și sprijin redus nu este o soluție sustenabilă. Investițiile în eficiență energetică, deși costisitoare la început, pot aduce economii majore pe termen lung și pot contribui real la redresarea economică și ecologică a țării.