Premierul Ilie Bolojan a criticat dur, luni seară, sistemul de gestionare a locuințelor de serviciu de către ministerele responsabile, în special în cazul magistraților. Potrivit acestuia, chiriile pentru apartamentele de serviciu în care locuiesc mulți actuali sau foști magistrați nu au fost actualizate din 2007, ceea ce a dus la situații absurde în care chiria lunară este de doar 60-190 de lei pentru apartamente situate în centrul Capitalei.
„Dacă această informaţie este corectă – că oameni care nu mai sunt în sistem stau în continuare în aceste locuinţe şi plătesc chirii modice – atunci e clar că ministerele responsabile, fie Justiția, fie Finanțele, au ratat să actualizeze aceste sume an de an, cu rata inflaţiei”, a spus Bolojan, care a promis verificări și măsuri concrete în zilele următoare.
Un raport recent arată că peste 80 de persoane – magistrați, avocați sau notari, inclusiv pensionari cu pensii speciale – ocupă în continuare aceste locuințe, în baza unor contracte semnate în perioada 2007–2013. Ministerul Justiției recunoaște problema și promite că va semnala necesitatea actualizării actelor normative, dar nu își asumă inițiativa. Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), la rândul său, se delimitează spunând că doar șapte magistrați în funcție locuiesc în astfel de apartamente.
Fără răspundere reală pentru greșeli grave
Criticile la adresa magistraților nu se opresc la privilegiile locative. Tot mai des, societatea civilă și jurnaliștii atrag atenția asupra faptului că judecătorii și procurorii din România nu răspund efectiv pentru erorile sau deciziile controversate pe care le iau.
Un caz recent readuce în discuție lipsa unui control real: un deținut cu antecedente grave a fost eliberat din penitenciar printr-o hotărâre judecătorească, în ciuda opoziției ferme a administrației penitenciarului. La scurt timp după eliberare, individul a comis o nouă crimă. Astfel de decizii dramatice trec de cele mai multe ori fără sancțiuni reale, fără evaluări profesionale transparente și fără vreo tragere la răspundere a magistraților implicați.
Vezi și Magistrații și-ar putea pierde privilegiile de ”bugetari de lux”, dar și pensiile speciale
Sistemul pare construit pentru autoapărare, nu pentru transparență sau echitate. Cu pensii speciale, chirii subvenționate și imunitate față de consecințele propriilor decizii, unii magistrați par mai degrabă membri ai unei caste de privilegiați decât funcționari publici supuși rigorilor legii.
Într-un stat de drept autentic, puterea judecătorească trebuie respectată, dar și controlată, în special atunci când viața și siguranța cetățenilor sunt puse în pericol de decizii discreționare.