Mercenarii lui Horaţiu Potra, la instanţa supremă

Paisprezece inculpaţi acuzaţi că au încercat să pună la cale acţiuni contra ordinii constituţionale au contestat măsurile preventive la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Mercenarii lui Horaţiu Potra, căutat internaţional de mai bine de cinci luni, află marţi dacă judecătorii instanţei supreme vor lua sau nu măsuri mai blânde în cazul lor. La începutul lunii august, procurorul de caz de la Parchetul ICCJ a audiat 18 inculpaţi, din care trei în arest preventiv, 11 în arest la domiciliu şi patru sub control judiciar.

Potrivit Parchetului ICCJ, infracţiunile de care sunt acuzaţi cei 18 inculpaţi sunt tentativă la acţiuni contra ordinii constituţionale, nerespectarea regimului armelor şi muniţiilor, operaţiuni ilegale cu articole pirotehnice şi instigare publică.

Procurorul de caz a precizat că audierile din 1 august aveau legătură cu operaţiunile din 26-27 februarie, când au fost făcute 47 de percheziţii la adrese din judeţele Sibiu, Mureş, Ilfov, Timiş şi Cluj, la apropiaţi ai lui Călin Georgescu. Percheziţiile au vizat locuinţele a 27 de persoane şi patru sedii de firmă.

Una dintre persoanele la care s-au făcut percheziţii atunci este mercenarul Horaţiu Potra, în casa căruia, într-un seif încastrat sub podea, au fost descoperite pachete cu teancuri de dolari, politicianul din Mediaş spunând că legea nu îl obligă să îşi ţină banii la bancă. Tot la Potra au fost descoperite numeroase arme, el declarând că îşi ”asumă” nerespectarea regimului armenilor şi muniţiei şi refuzând să facă alte comentarii cu privire la armele deţinute ilegal.

Dosarul deschis atunci viza infracţiuni de iniţierea sau constituirea unei organizaţii cu caracter fascist, rasist ori xenofob, precum şi aderarea sau sprijinirea, sub orice formă, a unui astfel de grup, promovarea, în public, a cultului persoanelor vinovate de săvârşirea unor infracţiuni de genocid împotriva umanităţii şi de crime de război, precum şi răspândirea, în spaţiul public, a unor idei, concepţii sau doctrine fasciste, legionare, rasiste ori xenofobe.

Anchetatorii precizau că vasta operaţiune ”a avut drept scop documentarea şi investigarea activităţilor infracţionale ale persoanelor vizate, probarea legăturilor infracţionale, respectiv identificarea de bunuri şi înscrisuri folosite în activitatea infracţională”.

În 26 februarie, Călin Georgescu a fost ridicat atunci din trafic, dus la audieri şi inculpat pentru acţiuni împotriva ordinii constituţionale, comunicarea de informaţii false, fals în declaraţii în formă continuată privind sursele de finanţare a campaniei electorale şi declaraţiile de avere. Fostul candidat la alegerile prezidenţiale susţinea că ancheta care îl vizează îi ”aminteşte de mentalitatea şi sistemul comunist din anii ’50”.

Georgescu a fost plasat atunci sub control judiciar pentru 60 de zile, având mai multe interdicţii, între care şi aceea de a posta pe reţele de socializare mesaje rasiste, legionare, fasciste, antisemite sau xenofobe. El susţinea, la vremea respectivă, că ancheta care îl vizează îi ”aminteşte de mentalitatea şi sistemul comunist din anii ’50”.

În 4 august, Ministerul Public informa că procurorul de caz a dispus schimbarea încadrării juridice a faptelor pentru Călin Georgescu din infracţiunile de comunicarea de informaţii false şi instigare la tentativă la comiterea de acţiuni împotriva ordinii constituţionale în infracţiunile de complicitate la tentativă la comiterea unor acţiuni împotriva ordinii constituţionale şi comunicarea de informaţii false, în formă continuată (două acte materiale). În acest dosar sunt cercetaţi şi mercenari din gruparea lui Horaţiu Potra.