Jill Stein este candidată la președinția SUA, dar media pe care o consumă mapamondul în exces a uita de ea… și nu este singura contracandidată a celor doi giganți: Trump și Harris.
Dearborn este o suburbie a orașului Detroit, din statul Michigan, și găzduiește una dintre cele mai mari populații de arabi americani din Statele Unite. Aceștia au ales să voteze pentru a treia candidată la Casa Albă, Jill Stein, din cauza pozițiilor pe care Trump și Harris le au cu privire la războiul din Gaza.
„Dreptul Israelului de a se apăra a mers mult prea departe”, a declarat, pentru NBC News, Jenna Ramouni, în vârstă de 20 de ani, care a votat pentru prima dată pentru Stein.
„Au murit oameni, am cunoscut oameni care au murit. Mătușa mea a fost bombardată în Liban. Este complet inuman ceea ce se întâmplă. O încetare imediată a focului este ceea ce avem nevoie acum”, a completat tânăra de 20 de ani.
Lea Mshik, în vârstă de 19 ani, a votat, de asemenea, pentru Stein, în semn de protest față de modul în care consideră ea că Harris și Trump vor gestiona războiul cu Israel.
Cine sunt prezidențiabilii
Partidul Democrat – Kamala Harris
Kamala Harris, în vârstă de 60 de ani, a obținut susținerea Partidului Democrat după ce Joe Biden a renunțat la un al doilea mandat. Harris propune o viziune americană reînnoită, distinctă de agenda lui Trump, cu scopul de a atrage tinerii, persoanele de culoare și femeile din suburbii. Cu o carieră anterioară ca senatoare, procuror general al Californiei și procuror în San Francisco, ea a devenit prima femeie și prima persoană de culoare care a ocupat funcția de vicepreședinte. Dacă va câștiga, Harris ar deveni prima femeie președinte din istoria SUA.
Sondajele indică o competiție strânsă între Harris și Trump, cu un ușor avantaj de 46% față de 43% pentru Harris. Ea și partenerul său, guvernatorul Minnesota Tim Walz, au performanțe bune în cele șapte state cheie ce pot decide rezultatul alegerilor: Wisconsin, Pennsylvania, Georgia, Arizona, Carolina de Nord, Michigan și Nevada.
Printre prioritățile ei se numără susținerea accesului sigur la avort, reduceri de taxe, accesibilitatea locuințelor și sprijinirea producției interne. Pe plan economic, Harris dorește o majorare a cotei impozitului pe profit la 28% și eliminarea impozitelor pe bacșișuri. Ea susține de asemenea măsuri stricte pentru imigrație și controlul fentanilului la granițe.
În politica externă, Harris se va concentra pe continuitate față de strategia lui Biden în relațiile cu Ucraina, China și Iran. De asemenea, ea a cerut încetarea focului în Fâșia Gaza, păstrând o poziție dură împotriva Hamas și sprijinind politica SUA de înarmare a Israelului.
Partidul Republican – Donald Trump
Donald Trump, de 78 de ani, și-a obținut candidatura republicană în iulie, aceasta fiind a treia sa cursă pentru Casa Albă. Campania sa rămâne marcată de contestarea rezultatelor din 2020 și de provocări juridice fără precedent. Trump promite o revizuire drastică a Departamentului de Justiție și înlocuirea lucrătorilor din serviciul public federal cu susținători fideli.
Politica sa externă include modificări în relația cu NATO și o soluționare rapidă a conflictului din Ucraina, cu concesii teritoriale pentru Kiev. Trump a adoptat o poziție dură împotriva imigrației și a promis deportări în masă. Pe plan economic, el propune tarife asupra importurilor, reducerea taxelor și sprijinirea exploatărilor pe terenuri federale.
Partidul Libertarian – Chase Oliver
Partidul Libertarian l-a desemnat pe Chase Oliver, de 39 de ani, drept candidat la alegerile prezidențiale, acesta câștigând anterior 2% din voturi într-o cursă pentru Senatul din Georgia.
Partidul Verde – Jill Stein
Jill Stein, 74 de ani, medic de profesie, candidează din nou din partea Partidului Verde, după ce a mai concurat în 2016, acuzând Partidul Democrat că și-a trădat promisiunile față de muncitori, tineri și mediul înconjurător.
Candidat Independent – Cornel West
Cornel West, în vârstă de 71 de ani, activist și filosof, concurează ca independent, cu promisiunea de a pune capăt sărăciei și a asigura accesul la locuințe pentru toți.
Calendarul alegerilor și ce urmează după aceea
Ziua Alegerilor în Statele Unite are loc în prima marți după prima zi de luni din noiembrie, o dată stabilită prin 2 U.S. Code § 7 încă din 1875, pentru a organiza „în fiecare stat și teritoriu din SUA, alegeri pentru reprezentanți și delegați în Congres”. În alegerile generale moderne, Ziua Alegerilor este considerată ultima zi de vot, fiind momentul final în care alegătorii pot vota personal, iar buletinele de vot sunt primite și numărate; în unele state, buletinele trebuie să aibă ștampila până la această dată, conform APnews.com.
Termene-cheie pentru numărarea voturilor:
25 noiembrie 2024: La trei săptămâni după Ziua Alegerilor, 25 noiembrie este ultima zi pentru ca buletinele de vot trimise din statul Washington să fie primite și numărate, dacă au ștampila din ziua alegerilor. În total, 17 state și Districtul Columbia acceptă buletinele de vot primite după Ziua Alegerilor, atâta timp cât sunt expediate până în ziua alegerilor. În schimb, 32 de state cer ca acestea să fie recepționate până în Ziua Alegerilor, iar în Louisiana, buletinele de vot trebuie primite cu o zi înainte.
11 decembrie 2024: După evenimentele de la Capitoliu din 6 ianuarie 2021, Congresul a modificat Legea Electorală, stabilind termenul de 11 decembrie pentru ca guvernatorii fiecărui stat să certifice rezultatele și să prezinte lista electorilor. Orice contestații legale trebuie încheiate până la 16 decembrie, deoarece Colegiul Electoral va vota a doua zi.
17 decembrie 2024: Alegerea președintelui SUA revine Colegiului Electoral, un grup de „electori” desemnați de fiecare stat. Constituția permite statelor să decidă cum își selectează electorii, iar majoritatea statelor cer ca aceștia să respecte votul popular. Excepțiile sunt Maine și Nebraska, unde regulile sunt diferite. Acești electori vor vota cu aproximativ o săptămână înainte de Crăciun, termenul limită pentru transmiterea buletinelor electorale la Washington.
6 ianuarie 2025: La începutul lunii ianuarie, membrii celui de-al 119-lea Congres, recent învestiți, vor număra voturile electorale, conform Legii Electorale actualizate. Obiecțiile sunt posibile, dar mult mai greu de ridicat, iar legea stipulează clar că vicepreședintele are rolul de a anunța rezultatele în calitate de președinte al Senatului. Odată ce voturile sunt numărate oficial, președintele ales va fi inaugurat pe 20 ianuarie 2025.
Aproximativ 160 de milioane de buletine de vot vor fi utilizate în alegeri, majoritatea fiind pe hârtie. Majoritatea sunt numărate automatizat pentru a economisi timp și resurse. Profesorul Charles Stewart de la MIT subliniază avantajele acurateții și vitezei calculatoarelor în acest proces. Totuși, în Georgia, se dezbate necesitatea numărării manuale pentru transparență.
Este important de precizat că renumărările voturilor sunt rareori decisive pentru rezultatul alegerilor. Conform Fair Vote, renumărările modifică foarte puțin numărul total de voturi. Un studiu a arătat că, din 36 de renumărări la nivel de stat din 2000 încoace, niciuna nu a schimbat rezultatul cu mai mult de câteva sute de voturi.
În ceea ce privește aflarea rezultatelor, este important de menționat că se întâmplă rar ca acestea să se afle în Ziua Alegerilor. În 2020, Joe Biden a fost declarat câștigător abia sâmbătă, după Ziua Alegerilor. Întârzierea rezultatelor este mai probabilă la nivel de stat, cum ar fi în California, unde numărarea buletinelor de vot durează mai mult.