De ani buni, subiectul pensiilor magistraților a fost un punct nevralgic în spațiul public românesc. Aceste indemnizații de pensionare, adesea mai mari decât salariile active, au stârnit indignare și au alimentat speculații. Dincolo de discrepanța economică evidentă, o întrebare se impune: a servit acest sistem de privilegii drept un scut de protecție pentru clasa politică, indiferent de culoarea ei?
Guvernul României, condus de premierul Ilie Bolojan, a făcut un pas decisiv pe 29 august 2025, prin aprobarea unui proiect de lege care vizează modificarea sistemului de pensionare al magistraților. Această inițiativă nu vine doar ca o corectare a unei inechități sociale, ci și ca o recunoaștere implicită a faptului că sistemul actual a generat disfuncționalități profunde, cu potențiale consecințe asupra independenței justiției.
Un sistem „anormal” corectat?
Până acum, magistrații se puteau pensiona la o vârstă de numai 48 de ani, cu o pensie care adesea echivala cu ultimul salariu în plată. Premierul Bolojan a scos în evidență această anomalie, menționând că valoarea medie a unei pensii de magistrat se situează între 4.800 și 5.000 de euro, o sumă colosală comparativ cu pensia medie națională, de 550-600 de euro.
Noile reglementări propun o abordare diferită:
Vârsta de pensionare: Aceasta va fi majorată la 65 de ani, cu o perioadă de tranziție de zece ani.
Valoarea pensiei: Pensiile nu vor mai putea depăși 70% din salariu. Chiar și cu această limitare, ele vor rămâne cele mai mari pensii din România, reflectând, teoretic, importanța și responsabilitatea funcției.
Conexiunea dintre pensii și impunitate
Criticii sistemului actual susțin de mult timp că privilegiile oferite magistraților, în special posibilitatea de a se retrage la o vârstă fragedă cu venituri uriașe, au fost o monedă de schimb. Această „generozitate” a putut crea, în anumite cazuri, o atmosferă de bunăvoință tacită între justiție și politicieni, permițând infractorilor de calibru să scape de pedepse. Cel mai grav exemplu este reprezentat de nenumăratele dosare de corupție care s-au soluționat prin prescrierea faptelor, lăsând un gust amar de impunitate în societate.
Indiferent de cine s-a aflat la putere—PSD, PNL, PDL sau alte partide—toate au avut o contribuție, directă sau indirectă, la menținerea acestui sistem.
Vezi și Fostul ofițer de Securitate ajuns magistrat, Ovidiu Galea, se judecă pentru a încasa pensie specială
Premierul Bolojan a recunoscut că fenomenul a generat și alte probleme, precum procesele în cascadă pentru salarii care au destabilizat bugetul de stat. Cu toate acestea, principala preocupare a rămas cea morală și etică: cum se poate asigura independența justiției când unii magistrați ar putea fi tentați să aleagă calea mai puțin dreaptă pentru a-și asigura un viitor financiar lipsit de griji?
Proiectul de lege va ajunge în curând în Parlament, unde va fi supus unei dezbateri aprinse. Rămâne de văzut dacă aceste modificări vor fi suficiente pentru a restabili încrederea publică în justiție și pentru a închide capitolul pensiilor speciale, simbol al inegalității și, pentru mulți, al complicității.