În comuna Mădulari din județul Vâlcea, o organizație non-guvernamentală, sprijinită de specialiștii Direcției Județene pentru Agricultură, a pus bazele unui centru de cercetare dedicat cultivării în spații protejate a plantelor medicinale autohtone. Proiectul, unic în România, își propune nu doar să dezvolte o tehnologie adaptată acestor specii, ci și să o disemineze către localnici interesați să-și construiască afaceri în domeniu.
Inițiativa aparține Asociației comunale Beica-Mădulari, care, după mai mulți ani de promovare a culturii de legume în solarii, a decis să schimbe direcția și să valorifice plantele medicinale din flora spontană locală. Specii precum brusturele (Arctium lappa), obligeana sau pălămida, odinioară folosite în medicina populară și chiar în gastronomie, sunt readuse în atenție, într-un efort de redescoperire și revalorificare.
Românii și brusturele
„Brusturele era parte din arta culinară românească, dar azi nu mai găsești nicio rețetă cu el. În Japonia se consumă aproape zilnic. Noi am uitat ce ne-a lăsat natura”, spune Bogdan Neacșu, inginer horticol și coordonator științific al proiectului.
Cercetarea a fost anevoioasă: lipsa semințelor, dificultăți în producerea răsadurilor, adaptarea continuă a tehnologiei în funcție de comportamentul fiecărei specii. Totul se face ecologic, fără îngrășăminte sau substanțe de sinteză, cu scopul de a crea un model replicabil în zonă.
În prezent, ferma cultivă 12 specii de plante medicinale și aromatice, iar planurile includ extinderea liniei de produse cosmetice și farmaceutice — tincturi, creme, șampoane și săpunuri — obținute din materie primă locală.
Această inițiativă nu este singulară la nivel global. În provincia Thanh Hoa din Vietnam, autoritățile locale colaborează cu universități pentru a conserva biodiversitatea și a transforma plantele medicinale native în produse farmaceutice. Proiectele sunt susținute prin fonduri guvernamentale și internaționale, cu accent pe sustenabilitate și dezvoltare rurală.
Potențialul uriaș al plantelor medicinale
Mai mult, în Japonia, cercetătorii de la Universitatea Hiroshima au dezvoltat metode de fermentare a frunzelor de stevie cu bacterii izolate din plante, care au demonstrat efecte antitumorale asupra celulelor pancreatice. Aceste direcții de cercetare arată potențialul uriaș al plantelor medicinale în medicina modernă, dar și în economia locală.
România, deși are o tradiție bogată în utilizarea plantelor medicinale, se află abia pe locul 19 la nivel mondial în producția acestora, conform datelor FAO. Inițiative precum cea de la Mădulari pot schimba această statistică, dacă sunt susținute prin politici publice, rețele de cercetare și sprijin pentru fermieri.
Vezi și Ce se plantează lângă culturile de porumb? Asocieri agricole pentru randament și protecție
Ferma din Mădulari nu este doar un laborator agricol, ci un exemplu de cum tradiția, cercetarea și antreprenoriatul pot transforma o comunitate. Într-o lume în care agricultura caută soluții ecologice și sustenabile, plantele medicinale ar putea deveni o resursă strategică — atât pentru sănătate, cât și pentru dezvoltare economică.
Articolul Plantele medicinale revin în forță: de la Mădulari la Vietnam, o nouă direcție pentru agricultura sustenabilă apare prima dată în Agroteca.