România conduce detașat în Uniunea Europeană la numărul și procentul cetățenilor care trăiesc în alte state membre. Aproximativ 3,1 milioane de români, reprezentând 16,28% din populația țării de 19 milioane, au ales să locuiască în alte țări UE, un record absolut. Comparativ, Polonia și Italia, cu doar 1,5 milioane de cetățeni fiecare în alte state UE, sunt mult în urmă, cu procente de 3,99% și, respectiv, 2,6%.
Fenomenul migrației românești ridică întrebări despre cauzele economice și sociale, dar și despre impactul asupra României conform News.ro.
România, campioană la emigrare în UE
Cu 3,1 milioane de cetățeni plecați, România depășește orice altă țară UE ca număr și procent al diasporei. Croația se apropie ca procent, cu 14,9% din populație (575.000 de cetățeni) trăind în alte state, urmată de Bulgaria, cu 11,68% (753.000 de cetățeni). În contrast, sub 1% dintre germani, francezi sau suedezi aleg să locuiască în alte țări UE, notează Eurostat.
Vezi și Traian Băsescu: Diaspora face preşedinţi
Destinațiile preferate ale românilor includ Italia (1,2 milioane), Spania (600.000), Germania (500.000) și Franța (200.000).
Cauze economice și sociale
Migrația masivă a românilor este alimentată de disparitățile economice și lipsa oportunităților. Salariul minim net în România (2.400 lei în 2025) este de patru ori mai mic decât în Germania sau Franța, iar șomajul în zonele rurale depășește 7%.
„Oamenii pleacă pentru un trai mai bun, mai ales tinerii și cei din mediul rural”, explică sociologul Mircea Kivu. Sănătatea și educația, percepute ca subfinanțate, contribuie și ele: doar 5,7% din PIB-ul României merge spre sănătate, față de 8% media UE [Eurostat].
În plus, instabilitatea politică și corupția, evidențiate în rapoartele Transparency International, descurajează rămânerea în țară.
Impactul asupra României
Exodul românilor are efecte mixte. Pe de o parte, diaspora contribuie semnificativ la economie prin remitențe, estimate la 7,2 miliarde de euro în 2024, conform Banca Națională a României. Aceste fonduri susțin consumul și construcțiile în regiuni precum Moldova sau Oltenia.
Migrația agravează criza forței de muncă: 44,3% dintre fermierii români au peste 65 de ani, iar sectorul construcțiilor raportează un deficit de 300.000 de lucrători.
Vezi și Rolul profesorilor în pregătirea elevilor pentru examenele naționale
În educație, lipsa profesorilor tineri afectează calitatea învățământului, conform Informateca.ro.
Perspective și soluții
Pentru a reduce migrația, România are nevoie de investiții în infrastructură, sănătate și educație. Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) alocă 3,9 miliarde de euro pentru educație și 2,8 miliarde pentru sănătate, dar implementarea întârzie, notează HotNews.ro.
Creșterea salariului minim și politici care să încurajeze întoarcerea diasporei, precum scutiri fiscale, ar putea atenua exodul.
„Tinerii vor rămâne dacă vor avea oportunități reale acasă”, subliniază analistul economic Aurelian Dochia.