Începând cu 1 august 2025, românii care primesc pensii de peste 3.000 de lei vor plăti contribuția de asigurări sociale de sănătate (CASS), în cuantum de 10%, pentru suma care depășește acest prag. Măsura face parte din noul pachet fiscal adoptat de Guvernul Bolojan și va afecta inclusiv pensionarii din sistemele private (Pilonul II și III), potrivit Legii privind unele măsuri fiscal-bugetare publicate în Monitorul Oficial.
CASS-ul va fi reținut direct la sursă, reducând astfel suma netă încasată lunar. Pentru pensionarii care primesc pensia prin Poșta Română, plata se face între 1 și 15 august, în timp ce pensionarii care primesc banii în cont bancar vor vedea pensia virată în data de 11 august.
De unde vin reducerile?
Contribuția se aplică strict sumei care depășește 3.000 de lei. Astfel, un pensionar care primește o pensie de 4.500 de lei va plăti 150 de lei contribuție CASS (10% din 1.500 de lei). Măsura vizează reducerea presiunii bugetare, dar lovește în principal în pensionarii cu pensii medii și mari, nu doar în „speciali”.
În luna iunie 2025, numărul beneficiarilor de pensii de serviciu a crescut, iar pensia medie în aceste cazuri a depășit 25.000 de lei, potrivit datelor Casei Naționale de Pensii Publice (CNPP).
Doar opt ani de pensie pentru bărbații români. Europa ne depășește detașat
Dincolo de modificările fiscale, cifrele arată un adevăr amar: românii trăiesc puțin după pensionare. Un bărbat din România trăiește în medie doar 7,9 ani după retragerea din activitate, potrivit unui studiu citat de Profit.ro. Este una dintre cele mai scurte perioade post-pensionare din Uniunea Europeană.
Prin comparație, un italian are în medie 14,7 ani de viață după pensionare, iar un francez poate beneficia chiar și de 18 ani. Doar două state europene stau mai prost decât România la acest capitol.
Situația este ceva mai bună în cazul femeilor românce, care au în medie 19,5 ani de viață după pensionare. Totuși, și aici decalajul față de Europa de Vest este vizibil: în Franța, femeile trăiesc aproximativ 24 de ani după pensionare, în Spania peste 20, iar în Suedia aproape 19 ani.
Contribuții mai mari, viață mai scurtă: o realitate apăsătoare
Măsurile fiscale care cresc contribuțiile pensionarilor pot fi justificate prin nevoia de echilibru bugetar. Dar puse în contextul duratei scurte a vieții după pensionare în România, ele par mai degrabă o povară suplimentară decât o ajustare echitabilă.
Faptul că românii apucă una dintre cele mai mici perioade de viață după pensionare ar trebui să fie un semnal de alarmă în orice discuție despre sustenabilitatea sistemului. Dacă statul cere mai mult de la pensionari, trebuie să ofere și mai mult — în sănătate, prevenție, trai decent și predictibilitate.