Consiliul Uniunii Europene a adoptat modificarea Directivei privind habitatele, schimbând statutul de protecție al lupului din „strict protejat” în „protejat”. Măsura aliniază legislația UE la Convenția de la Berna actualizată, acordul internațional pentru protecția plantelor, animalelor și habitatelor din Europa, potrivit unui comunicat de presă citat de agențiile DPA și Agerpres.
Modificarea urmează deciziei Parlamentului European din luna mai, care a aprobat aceeași ajustare. Astfel, statele membre vor avea mai multă libertate în gestionarea populațiilor de lupi de pe teritoriile lor, cu obligația de a menține un statut corespunzător de conservare a speciei.
Vezi și De la doi nuci la o pădure: Fermierul care luptă cu schimbările climatice prin împădurire
„Noul statut va oferi mai multă flexibilitate statelor membre în ceea ce privește gestionarea populațiilor de lupi. Cu toate acestea, statele membre trebuie să asigure în continuare stadiul corespunzător de conservare a lupului și pot continua să includă lupul ca specie strict protejată în legislația națională”, a precizat Consiliul UE.
O populație în creștere și un context complex
Potrivit Comisiei Europene, populațiile de lupi și arealul acestora sunt în creștere în Europa. În prezent, pe continent trăiesc peste 20.000 de lupi, cu o concentrare semnificativă în Balcani, țările nordice, Italia și Spania.
Lupul cenușiu a fost aproape exterminat în Europa în urmă cu aproximativ 100 de ani. Programele de conservare au contribuit însă la revenirea populației, ceea ce a generat, în unele regiuni, noi conflicte cu activitățile umane, în special în legătură cu animalele domestice.
„Această poveste de succes în domeniul conservării a dus totuși la înmulțirea conflictelor cu activitățile umane în unele regiuni”, a transmis Parlamentul European.
Rolul pădurilor sălbatice în menținerea echilibrului
Specialiștii în conservare subliniază importanța pădurilor sălbatice și a habitatelor naturale în menținerea echilibrului ecologic al populațiilor de lupi. Zonele forestiere vaste și conectate permit lupilor:
- să își găsească surse adecvate de hrană (pradă naturală, cum ar fi cervide și mistreți);
- să își desfășoare ciclurile biologice în condiții optime;
- să limiteze interacțiunile nedorite cu așezările umane și animalele domestice.
Pădurile sălbatice bine conservate contribuie, de asemenea, la diversitatea genetică a lupilor, oferind coridoare ecologice care facilitează migrația și schimbul genetic între diferite populații.
Vezi și Suceava: atacurile urşilor, al lupilor, foarte grave
Ce înseamnă decizia pentru fermieri și pentru gestionarea locală
Reducerea nivelului de protecție a lupului le va permite statelor membre să adopte măsuri suplimentare pentru prevenirea pagubelor în gospodării și în ferme. Printre soluțiile recomandate de experți se numără:
- finanțarea de garduri electrice și alte sisteme de protecție;
- introducerea și susținerea utilizării câinilor de pază special antrenați;
- stabilirea unor mecanisme de despăgubire eficiente pentru fermieri.
În același timp, monitorizarea populațiilor de lupi rămâne obligatorie. Statele membre vor trebui să continue să raporteze către Comisia Europeană și să se asigure că măsurile adoptate nu compromit pe termen lung starea de conservare a speciei.
Discuțiile rămân deschise
Decizia UE privind noul statut al lupului a fost primită diferit în rândul actorilor implicați. Organizațiile de protecție a mediului au avertizat că o relaxare a reglementărilor ar putea duce la presiuni suplimentare asupra populației de lupi, în timp ce asociațiile de fermieri au salutat flexibilitatea crescută în gestionarea situațiilor locale.
În perioada următoare, atenția se va concentra pe modul în care fiecare stat membru va adapta legislația națională și pe echilibrul care va fi menținut între conservarea biodiversității și protecția intereselor comunităților rurale.