Viitorul este al mașinilor electrice. În Norvegia parcarea e gratuită și au bandă specială

Viitorul este al mașinilor electrice. Hans Borchsenius este inginer, consultant special în sisteme energetice adaptate clădirilor. S-a specializat de-a lungul anilor în protecția mediului și energie verde. Lucrează de aproape cinci decenii la Norsk Energi, organizație independentă de consultanță în energie, unde ocupă și poziția de redactor-șef al revistei cu același nume.

Recent, a primit premiul EMIL pe anul 2023, pentru dedicația cu care a editat revista care împlinește 100 de ani. Premiul este și un omagiu adus expertului, în anul pensionării sale.

PRESShub: În România, tot mai mulți oameni își doresc panouri fotovoltaice pentru a scădea costurile curentului electric, mai ales după criza energetică. Ce credeți că este mai eficient: soluțiile individuale sau terenurile cu hectare de panouri fotovoltaice?

Hans Borchsenius: Cred că panourile montate pe clădiri, publice sau private, reprezintă o soluție bună. Sunt însă mai sceptic în privința câmpurilor de panouri, fiindcă necesită terenuri mari, ceea ce poate veni în conflict cu zonele forestiere sau cu culturile agricole. Sigur, în zonele deșertice n-ar mai apărea această problemă.

Ce se va întâmpla cu panourile solare peste 20-30 de ani, când vor ieși din uz?

Aceasta este o problemă care ne preocupă, dar acum nu știm răspunsul la întrebare. Panourile fotovoltaice sunt o invenție relativ nouă, încă nu au trecut atât de mulți ani încât să fim obligați să găsim soluții. Va fi o nouă problemă a deșeurilor, pentru că și panourile, ca multe alte echipamente electronice, conțin metale și substanțe chimice. Este prea devreme să pot sugera soluții.

Citește și: Eoliene în Marea Neagră nu vor fi mai devreme de 2031. Mai are rost să investim în gaz?

Cum vă încălziți locuința, domnule inginer?

Cu o pompă electrică de căldură, cu serpendine îngropate la 250 metri în pământ. Tradițional, casele norvegiene erau și sunt încălzite electric și este un lucru bun, fiindcă Norvegia are electricitate în exces, care a fost timp de un secol foarte ieftină.

Acum însă prețul electricității a crescut semnificativ, iar guvernul a introdus în urmă cu câțiva ani o schemă de subvenții pentru pompe de căldură. Deci, multe locuințe ale populației folosesc pentru încălzire pompe de căldură.

Avantajul este că obții de 2-3 ori mai multă căldură decât cu elemente electrice de încălzire, fiindcă iei cădură din pământ, din energia solară înmagazinată în sol.

De ce a crescut atât de mult prețul electricității, când știm că Norvegia este un mare exportator de energie în Europa?

Există o explicație simplă: Norvegia a aderat la piața de electricitate a Uniunii Europene, și, deși prețul de producție este foarte scăzut, prețul de vânzare este adaptat pieței europene, deci prețurile europene se aplică și pe plan intern.

Este un avantaj pentru producători, fiindcă primesc mai mulți bani, dar este un dezavantaj pentru cetățeni și pentru industrie.

Credeți că guvernul ar trebui să își redobândească controlul asupra prețurilor?

Eu cred că da. Dar aceasta este o discuție intensă în Norvegia, între politicieni, în parlament, în presă: să rămână Norvegia pe piața europeană sau să reia controlul naațional asupra prețului curentului electric? Partidele au opinii diferite.

Filosofia UE este că totul trebuie să respecte regulile pieței, însă Franța își protejează propria producție electrică și nu acceptă regulile, stabilind prețuri mici pentru consumatorii francezi. Germania discută de asemenea despre preluarea controlului.

În România, care acționează pe piața europeană, guvernul subvenționează deocamdată prețul energiei. Cum e în Norvegia?

Și la noi este la fel, guvernul oferă subvenții consumatorilor, totuși prețul este mult mai mare decât prețul de producție. Iar asta îi nemulțumește pe oameni.

Credeți în încălzirea globală? Există teorii susținute vocal chiar de politicieni de rang înalt, ca Donald Trump, că încălzirea globală este o fantezie, dacă nu o conspirație.

Încălzirea globală este o evidență dovedită științific. Încălzirea globală, fie că o recunoaște Trump sau nu, este o realitate. Am participat la conferința ONU privind mediul de la Rio de Janeiro în 1992. Atunci s-a adoptat Convenția privind schimbările climatice semnată de peste 190 de țări. Iar de atunci au avut loc 25 de întâniri pe această temă, s-au semnat și alte convenții ca aceea de la Paris, dar emisiile, poluarea nu au scăzut.   

Hans Borchsenius a primit premiul EMIL pe anul 2023
Hans Borchsenius a primit premiul EMIL pe anul 2023

Ce se poate face?

Răspunsul simplu este să încetăm arderea cărbunelui, a petrolului și a gazelor și să le substituim cu energie verde, provenită de la soare, vânt, apă. Însă investiția în energia verde nu este ieftină, deși se află în creștere. În Spania energia solară reprezenta anul trecut 50% din energia produsă, la fel în Germania.

Asta înseamnă că începem să folosim eficient resursele naturale. Avem însă o problemă: energia regenerabilă necesită spații mari, care vor fi luate din spațiul natural, păduri, terenuri agricole etc. Ceea ce are efect asupra mediului. În Norvegia, nu folosim pe scară largă energia solară, dar folosim turbinele eoliene. Și aici apar unele conflicte.

Ce fel de conflicte?

Eolienele sunt plasate pe munți, iar populația indigenă cere companiilor să le dea jos, fiindcă oamenii trăiesc din creșterea în libertate a renilor. Animalele părăsesc zona unde se găsesc eolinene. Indigenii au dat în judecată companiile producătoare și au câștigat.

În decembrie 2022, națiunile au semnat la Montreal Convenția pentru diversitate biologică. S-a pus problema că oamenii reduc tot mai mult spațiul de viață al speciilor, animale, insecte, păsări. Nu este o soluție să construim tot timpul și să facem să dispară tot mai multe specii care își au rolul lor în natură. Este un paradox al dezvoltării, deci nu văd soluții simple.

În vizita făcută la Oslo, în proiectul T.R.A.N.S. Energy derulat de Freedom House și Norsk Energi, am aflat că în consumul casnic districtual se folosește mult energia obținută din reciclarea deșeurilor. Descrieți, vă rog, sistemul norvegian.

În Norvegia, folosim energia produsă din deșeuri de foarte mulți ani, aproape 40 de ani. Acest sistem a crescut spectaculos după 2009, când Norvegia a adoptat Directiva UE privind gestionarea deșeurilor. Atunci s-au construit incineratoare aproape în fiecare district. Aproximativ 15 orașe folosesc azi căldură produsă din arderea deșeurilor.

Preocuparea pentru captarea și depozitarea emisiilor CO2 este tot mai intensă în țările avansate. Cum e în Norvegia?

Primul proiect pentru captarea și depozitarea carbonului există la cel mai mare incinerator din Oslo. Este o tehnologie foarte scumpă. Ca să realizezi un astfel de proiect trebuie ca statul să contribuie cu milioane.

Un astfel de proiect este dezvoltat și privat, de o companie producătoare de ciment, Heidelberg Materials and Sement, într-un oraș mic din Norvegia, Brevik, proiect care ar trebui să fie finalizat anul acesta.

Citește și: Învățăm de la norvegieni despre energia sănătoasă

Am văzut că mașinile electrice sunt foarte populare în Oslo. Este scumpă o astfel de mașină în raport cu veniturile norvegienilor?

Nu sunt ieftine, dar nici mașinile pe benzină sau motorină nu sunt ieftine. Dar problema nu se pune doar în privința prețului. Mașina electrică este convenabilă pentru că este silențioasă, electricitatea este mai ieftină decât motorina. Mai sunt și alte avantaje: la noi mașinile electrice au parcare gratuită, pe autostradă există bandă specială pentru transport public și mașini electrice.

Tehnic vorbind, în clima noastră rece, mașinile pe motorină sau benzină pornesc greu, în timp ce mașinile electrice se mișcă mai ușor, plus că pot rula pe benzile speciale. Cred că viitorul este al mașinilor electrice.

Urmăriți PressHUB și pe Google News!

Atenție la cheltuielile nedorite după utilizarea serviciului de roaming!

ANCOM atrage atenția utilizatorilor de telefonie și internet mobil, care au planificate vacanțe în străinătate, să verifice condițiile de...