Președintele Senatului, Mircea Abrudean, a încheiat recent o vizită oficială în Japonia, între 25 și 28 iunie, vizită pe care a catalogat-o ca fiind „necesară” pentru a compensa „restanțele” României față de această națiune. Declarațiile sale vin în contextul unei relații bilaterale tensionate de o „vizită nereușită” a premierului nipon la București, acum șapte ani.
O relație strategică cu imperative stringente
Abrudean a subliniat importanța strategică a relației României cu Japonia, una dintre cele mai puternice economii ale lumii. Prezența sa la Expo Osaka 2025, unde România are un pavilion consistent, a fost justificată de necesitatea reprezentării la cel mai înalt nivel, având în vedere participarea a 160 de state. „Statele sunt reprezentate în general la nivel de conducere supremă a statului: președinți, regi, prim-miniștri. România a fost reprezentată de mine”, a explicat Abrudean.
Pe lângă participarea la expoziție, agenda vizitei a inclus întâlniri la Tokyo cu oficiali niponi de rang înalt, precum președintele Camerei Reprezentanților și reprezentanți ai Ministerelor de Externe și Economiei. De asemenea, au avut loc discuții de afaceri cu companii japoneze de top, printre care NTT Data (care intenționează să-și mărească prezența în România la 300%), Hitachi și Mitsubishi, dar și cu cea mai mare asociație de investitori din Japonia, ce cumulează peste 70% din PIB-ul nipon. Toate aceste întâlniri au vizat atragerea de investiții și consolidarea prezenței economice japoneze în România.
Costul biletului de 7.000 de euro al lui Abrudean a fost menționat, fără a fi detaliate alte costuri ale deplasării. Președintele Senatului a justificat însă cheltuielile prin importanța momentului și investițiile deja realizate de România în pavilionul de la Expo 2025, de la care „nu puteam lipsi”.
Umbra controversei: prezențele lui Hrebenciuc și Ponta
Un aspect controversat al vizitei a fost prezența la Expo Osaka 2025 a unor figuri politice românești cu un trecut problematic: Viorel Hrebenciuc și Victor Ponta. Întrebat despre aceștia, Mircea Abrudean a declarat că „nu au avut legătură cu delegația României”. El a menționat că, din înțelegerea sa, aceștia ar fi reprezentat Camera de Comerț și Industrie a României.
Vezi și Viorel Hrebenciuc găsit cu avere nejustificată de 42.000 de euro
Afirmația lui Abrudean, conform căreia „nu cunosc detalii despre domnul Hrebenciuc sau domnul Ponta, ce au căutat și în numele cui au fost acolo… Nu în numele statului român”, ridică semne de întrebare serioase. Faptul că un politician condamnat pentru fapte de corupție, cum este cazul lui Viorel Hrebenciuc, și un fost prim-ministru a cărui integritate a fost adesea pusă sub semnul întrebării, precum Victor Ponta, au participat la un eveniment de o asemenea anvergură, chiar și sub egida unei organizații neguvernamentale, poate compromite eforturile României de a-și îmbunătăți imaginea internațională.
Prezența lor la un eveniment menit să promoveze România la nivel global, în paralel cu o vizită oficială, este un detaliu care, departe de a fi nesemnificativ, subliniază persistența unor conexiuni nefirești și a unei lipse de transparență în reprezentarea intereselor țării. Acest episod readuce în discuție necesitatea unei reforme profunde și a unor standarde de integritate clare pentru toți cei care, într-un fel sau altul, reprezintă România în fața lumii.