Zece mii de pelerini şi 2.500 de invitaţi oficiali, între care preşedintele Republicii Moldova, Maia Sandu, preşedintele Nicuşor Dan, alături de familie, premierul Ilie Bolojan, preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, foştii preşedinţi Emil Constantinescu şi Traian Băsescu, Principesa Margareta şi Principele Radu asistă la inaugurarea Catedralei Naţionale, cea mai mare biserică ortodoxă din lume.
Slujba de sfinţire a picturii Catedralei va fi oficiată de Patriarhul Ecumenic Bartolomeu şi de Patriarhul Daniel al Bisericii Ortodoxe Române, împreună cu un sobor de 65 de ierarhi, 70 de preoţi şi 12 diaconi.
Începută în urmă cu 15 ani, uriaşa construcţie, care „bifează” mai multe recorduri, a costat peste 200 de milioane de euro, bani proveniţi din donaţii, contribuţia Patriarhiei, dar şi din fonduri publice.
De dimineață la Catedrala Naţională au sosit preşedintele Republicii Moldova, Maia Sandu, preşedintele Nicuşor Dan, alături de partenera sa şi de cei doi copii, premierul Ilie Bolojan împreună cu partenera sa, preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Mircea Brudean şi Sorin Grindeanu, foştii preşedinţi Emil Constantinescu şi Traian Băsescu, Principesa Margareta şi Principele Radu, oameni politici, între care Victor Ponta, Viorica Dăncilă, George Simion şi Ludovic Orban, precum şi şeful major al Armatei Române, generalul Gheorghiţă Vlad.
Ultimul sosit în imensa catedrală a fost şeful statului, Nicuşor Dan, împreună cu partenera sa de viaţă Mirabela Grădinaru şi cu cei doi copii Aheea şi Antim, a căror dezinvoltură a stârnit zâmbele celor din jur.
În interiorul Catedralei Naţionale sunt 2.500 de invitaţi, inclusiv credincioşi îmbrăcaţi în costume tradiţionale, în funcţie de regiunea din care vin.
Ideea ridicării unei catedrale naţionale datează încă de pe vremea Regelui Carol I, fiind reluată ulterior de primul Patriarh al României, Miron Cristea, dar care nu s-a mai materializat, din cauza crizei economice mondiale din 1929, a războiului şi ulterior a venirii comuniştilor la putere.
După Revoluţia din decembrie 1989 şi căderea regimului comunist, PF Teoctist, patriarhul de la acea vreme al BOR, a readus în discuţie, la jumătatea anilor ’90, ideea construirii unei catedrale în care să încapă 5.000 de persoane, pentru „mântuirea neamului” şi în amintirea bisericilor dărâmate de fostul dictator Nicolae Ceaşescu ca să facă loc Casei Poporului, actualul Palat al Parlamentului.
La începutul anului 1999, Patriarhul Teoctist a sfinţit, în prezenţa demnitarilor de la acea vreme, preşedintele Emil Constantinescu şi premierul Radu Vasile, o cruce din piatră amplasată în zona Pieţei Unirii, locul iniţial ales pentru ridicarea construcţiei.
În 2005, Primăria Capitalei a propus Patriarhiei ca amplasament pentru ridicarea Catedralei Dealul Arsenalului, propunere acceptată de către Patriarhul Teoctist. În acelaşi an, Guvernul a adoptat o Ordonanţă de Urgenţă pentru realizarea „Catedralei Mânturii Neamului”, iar ulterior imensul teren a fost transferat Patriarhiei Române.
Doi ani mai târziu, Parlamentul a adoptat Legea 376/2007, care stabileşte că finanţarea construcţiei va proveni din contribuţia Patriarhiei Române, a Guvernului şi a autorităţilor locale. În acelaşi an, la câteva luni de la moartea patriarhului Teoctist, noul Întâistătător al Bisericii Ortodoxe Române, PF Daniel, sfinţeşte, cu o zi înaintea Sfântului Apostol Andrei, locul viitoarei Catedrale Naţionale, care va avea ca prim hram sărbătoarea „Înălţarea Domnului”, atunci când este sărbătorită Ziua Eroilor, dar şi pe Sfântul Apostol Andrei, cel Întâi Chemat, Ocrotitorul României.
În 2010, este eliberată autorizaţia de construire a viitoarei catedrale şi încep efectiv lucrările, iar în 25 noiembrie 2018, anul Centenarului Marii Uniri, are loc sfinţirea altarului Catedralei Naţionale, la care s-au închinat, timp de o săptămână, în jur de 150.000 de persoane.
Un moment deosebit a fost cel din 31 mai 2019, când Papa Francisc a vizitat, în prima zi a şederii sale în România, Catedrala Naţională.
Catedrala Naţională, o construcţie a recordurilor
După lucrări care au durat 15 ani, duminică, 26 octombrie, în ziua sărbătorii Sfântului Mare Mucenic Dumitru, Izvorâtorul de Mir, are loc inaugurarea Catedralei Naţionale, a cărei construire a fost, în primă fază, contestată de o parte a societăţii româneşti, care a reclamat că suma imensă necesară ar putea fi folosită pentru construirea mai multe spitale sau pentru realizarea altor lucrări de interes public. Ulterior însă, într-o ţară majoritar ortodoxă în proporţie de peste 85% şi în contextul revenirii în întreaga Europă a unor sentimente profunde de identitate naţională, românii par să fie mai degrabă cuprinşi de mândria realizării unei asemenea construcţii unice decât interesaţi de banii cheltuiţi pentru acest lucru. Dovadă este şi numărul mare de pelerini din toată ţara care şi-au rezervat locuri în autocare cu mult timp înainte, ca să poată veni le evenimentul din Capitală.
Catedrala Naţională, cea mai mare biserică ortodoxă din lume, cu o înălţime de 127 de metri, a costat peste 200 de milioane de euro, bani proveniţi din donaţii ale unor companii, persoane fizice şi credincioşi, din fondurile Patriarhiei, dar şi din fonduri publice – alocări anuale de la Guvern, primării şi consilii judeţene.
Dan-Octavian Nicolaie: Literatura este cea mai bună barieră în evitarea ciocnirii cu uitarea
Coloanele imensei structuri sunt de inspiraţie brâncovenească, iar cupolele de inspiraţie bizantină. Edificiul a fost conceput înconjurat de un spaţiu care, văzut de sus, are formă de potir.
Potrivit arhitectului Catedralei Naţionale, Constantin Amâiei, citat de basilica.ro, clădirea are, printre altele, un muzeu, spaţii pentru apărare civilă, un paraclis, săli polivalente făcute la solicitarea Patriarhului pentru activităţi conexe.