La Kiev, presiunea asupra lui Zelenski este tot mai mare. De-a lungul lunilor, președintele Ucrainei a fost sub o presiune intensă din partea liderilor internaționali: Vladimir Putin i-a contestat legitimitatea într-un mod direct, fără nicio fărâmă de ironie, iar Donald Trump a repetat în mod constant pozițiile președintelui rus. Amândoi par să fi fost deranjați de fermitatea lui Zelenski.
Zelenski se pregătește pentru alegeri: Ucraina ar putea organiza un scrutin în această vară, potrivit The Economist
Cei doi lideri mondiali l-au presat pe Zelenski să organizeze alegeri chiar în mijlocul războiului, convinși că ucrainenii îl vor destitui. Cu două luni în urmă, se credea că Volodimir Zelenski era ferm împotriva ideii de a organiza un scrutin. Însă tratamentul umilitor la care a fost supus de Donald Trump în prima săptămână a lunii martie i-a adus o creștere semnificativă a popularității, conform unui sondaj realizat de The Economist, schimbându-i astfel planurile. Acum, sunt în plină desfășurare pregătiri serioase pentru ca Zelenski să se prezinte din nou în fața electoratului, iar alegerile ar putea avea loc în curând.
Conform unor surse guvernamentale citate de The Economist, Volodimir Zelenski a convocat o reuniune săptămâna trecută pentru a încredința echipei sale organizarea unui vot după o încetare completă a focului, pe care americanii consideră că o pot impune până la sfârșitul lunii aprilie. Data de 20 aprilie, duminica Paștelui, ar putea avea o semnificație deosebită. Prima confirmare a unui astfel de armistițiu ar putea veni înainte de 5 mai, ziua limită pentru un vot parlamentar privind prelungirea legii marțiale, care expiră pe 8 mai.
Anularea legii marțiale reprezintă un prim pas esențial pentru demararea procesului electoral. Deși sursele diferă în privința calendarului exact, majoritatea indică faptul că Zelenski vizează vara. Legea ucraineană prevede un minim de 60 de zile pentru campania electorală, ceea ce ar însemna că alegerile ar putea avea loc cel mai devreme la începutul lunii iulie.
Totuși, unele surse susțin că ar fi necesare trei luni pentru organizarea campaniei electorale, perioadă pe care autoritățile electorale ar fi comunicat-o parlamentului ca fiind necesară pentru reconstituirea listelor electorale în contextul războiului.
Poroșenko preconizează alegeri în intervalul august – octombrie
Petro Poroșenko, liderul celui mai mare partid de opoziție din Kiev și un critic deschis al lui Zelenski, estimează că alegerile ar putea avea loc „oricând, între august și octombrie”. El susține că, de fapt, campania a început odată cu decizia controversată a lui Zelenski de a-l pune sub sancțiuni în februarie. Această măsură ar fi fost legată de procesul său îndelungat pentru presupusă trădare, dar unii consideră că vizita lui Poroșenko în America la începutul lunii februarie, unde s-a întâlnit cu unii dintre oamenii lui Trump, a fost factorul care a declanșat sancțiunile.
Fostul președinte a declarat că asistenții lui Zelenski l-au avertizat să nu călătorească, dar a considerat acest lucru drept „schizofrenie… și paranoie”. Poroșenko susține că sancțiunile aveau două scopuri: să elimine candidatura sa și să îl avertizeze pe Valeri Zalujnîi, fostul general al Ucrainei și singura persoană cu șanse reale de a-l înfrunta pe Zelenski, dacă acesta ar decide să candideze.
O sursă guvernamentală de rang înalt a declarat în privat că Poroșenko „își supraestimează și își subestimează importanța”. Fostul președinte nu reprezintă o amenințare serioasă, dar aversiunea profundă a lui Zelenski față de Poroșenko a accelerat decizia de impunere a sancțiunilor.
Această sursă crede că Zelenski va încerca să surprindă rivalii prin organizarea alegerilor în iulie, sperând că un calendar mai scurt i-ar permite să candideze fără opoziție. Potrivit acestei surse, o astfel de abordare nu ar fi doar un avantaj pentru președinte: „O campanie prelungită ar dezvălui fragilitatea țării”. De fapt, un scrutin grăbit ar putea agrava relațiile deja tensionate dintre biroul prezidențial puternic centralizat și restul scenei politice ucrainene.
Vezi și: Volodimir Zelenski, întâlnire importantă cu prințul moștenitor al Arabiei Saudite
Ce spune opoziția
Liderii opoziției susțin că un vot rapid este imposibil, menționând multiple obstacole logistice. Serhii Vlasenko, un deputat de rang înalt al partidului Batkivșcina, subliniază că obținerea unei încetări a focului viabile până pe 8 mai ar fi extrem de dificilă. Mai complicată ar fi găsirea unei soluții pentru a permite milioanelor de alegători din străinătate, din tranșee sau din regiunile ocupate de Rusia să voteze. O posibilă soluție ar fi utilizarea aplicației Diia, populară printre autoritățile guvernamentale, dar aceasta ar ridica probleme de transparență.
Orice schimbare ar presupune modificarea constituției, ceea ce ar necesita o majoritate de două treimi în parlament. Acest lucru ar fi greu de realizat, având în vedere opoziția partidelor care sunt împotriva organizării alegerilor în timp de război. Argumentele lor nu sunt doar tehnice: aceștia afirmă că pentru alegeri corecte ar trebui mai întâi să se elimine propaganda și cenzura impuse în timpul conflictului.
Trump și Putin s-ar putea să nu mai vrea alegeri rapide, dacă asta înseamnă victoria lui Zelenski
The Economist observă că Vladimir Putin și Donald Trump ar putea să nu mai susțină acum alegeri rapide. Deși amândoi au cerut un scrutin cu speranța că va duce la înlăturarea lui Zelenski, situația s-a schimbat, iar aceștia s-ar putea să nu fie atât de liniștiți în timp ce Zelenski își accelerează drumul către un al doilea mandat.
Putin deține multe dintre avantajele în acest caz. Dronele și rachetele sale ar putea face imposibilă anularea legii marțiale, iar organizarea unui vot ar părea aproape imposibilă. Totuși, mulți consideră că alegerile ar putea fi un instrument pentru Putin de a destabiliza Ucraina, chiar dacă Zelenski ar câștiga. Un ofițer de informații prezice că instabilitatea internă va reprezenta un risc mai mare pentru Ucraina în 2025 decât luptele de pe front. O campanie electorală ar oferi rușilor o oportunitate de a-și intensifica campania de influență, folosind lideri de opinie, soldați și opoziție pentru a-și atinge scopurile.
Publicația britanică subliniază că lucrurile nu vor deveni mai ușoare pentru următorul președinte al Ucrainei, indiferent cine va fi sau când va fi ales. Diplomația precipitată a lui Trump ar putea duce la un acord de pace defectuos și la resentimente. Pe termen lung, unii ucraineni ar putea cere un guvern mai dur și mai militarist. Deși Zelenski are multe imperfecțiuni, depinde prea mult de aprobarea populară pentru a deveni vreodată un dictator real. Oricare ar fi succesorul său, acesta ar putea fi mai puțin precaut.
Sursa: digi24.ro